Atunci când s-a făcut plinirea ultimului înger cu ultimul suflet de pe pământ, gata e sfârşitul lumii

Ce credeţi voi, că Domnului, când va voi să piardă lumea asta, îi trebuie bombe atomice? Îi trebuie bombe cu neutroni sau de alte feluri? Vai de capul nostru! El scutură oleacă pământul şi aţi văzut ce s-a făcut anul trecut în Armenia? [1] A scuturat oleacă pământul şi s-au dus oraşe în fundul pământului cu tot cu lume! De aceea vă spun, dacă lumea se îndreaptă şi e cuminte şi cu frica lui Dumnezeu şi face bine, Dumnezeu poate să o mai ţină o mie de ani sau mai mult, dacă nu, avem de la Mântuitorul învăţătură:

Privegheaţi şi vă rugaţi că nu ştiţi ziua nici ceasul.

Că la Dumnezeu toate sunt cu putinţă. Dar să ştiţi că Dumnezeu doreşte să fie toţi buni, dar nu pierde pentru cei răi pe cei buni. Nu! Cei buni au plată cu El în ceruri, chiar dacă s-ar pierde acum cu trupul, dar se duc la ceruri. Ai văzut la Sodoma, când a venit Dumnezeu la Avraam, cât îl iubea pe Avraam? A zis Dumnezeu:

– Am să fac eu ceva fără să spun la sluga mea, Avraam? Avraame, Avraame, strigarea Sodomei şi a Gomorei a intrat în urechile mele. Nu-i mai pot răbda. De ce nu-i mai putea răbda? De trai bun. Era pământul Sodomei şi al Gomorei ca raiul lui Dumnezeu. Prea mult belşug, prea multă mâncare, prea multă băutură, încât s-au apucat să facă cele mai mari urgii, păcate contra firii, pe care le ura Dumnezeu. Dar Sodoma şi Gomora erau cetăţi mari, n-aţi citit Istoria Biblică? Erau în Sodoma şi în Gomora cinci oraşe, cinci cetăţi. Dar Scriptura le-a pomenit pe cele mai mari, celelalte erau suburbii; le-a pomenit peSodoma şi Gomora, nu le-a mai pomenit şi pe celelalte. Şi în aceste cinci oraşe erau cinci sute de mii de oameni, o jumătate de milion. Şi Avraam îl avea pe Lot acolo, pe feciorul fratelui lui, adică fiul lui Haran.

Ştiţi când s-a despărţit Lot de Avraam, că ei auvenit din Hanaan împreună? De când s-au sfădit ciobanii lui Lot şi păstorii vitelor lui Avraam. Şi era Avraam foarte bogat, avea cirezi de vite, de boi, de oi, de cămile, de asini, cu tauri mulţi. Şi Lot tot aşa, nepotul său. Avraam avea 318 slugi de casă, 318 numai de servitori avea la vite şi la oi. Şi Lot avea tot aşa. Şi au început a se sfădi slugile lui Avraam cu ale lui Lot. Şi Avraam i-a spus:- Frate – ai văzut că nu-i zicea „nepoate”, că în Legea Veche nepoţii se chemau fraţi -, nu-i bine să ne sfădim noi din cauza ciobanilor, a păstorilor. Uite pământul înaintea noastră. Dacă faci tu în dreapta, eu fac în stânga; şi dacă faci tu în stânga, eu fac îndreapta. Şi s-a despărţit Avraam de Lot. Ce spune Scriptura? Lot a mers până în Sodoma şi şi-a întins turmele acolo, că era mare belşug în jurul Sodomei. Iar Avraam şi-a luat turmele sale şi a venit pe valea Mamvriului, unde-i stejarul.

Ε în faţa oraşului Hebron, care e oraş vechi, de pe timpul lui Noe. Hebronul şi Ierihonul şi Gaza sunt cele mai vechi oraşe din lume. Acolo-i mormântul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iosif. Ce vreau să vă spun? Când Avraam a văzut că Dumnezeu e hotărât să piardă aceste cetăţi, I-a zis: – Doamne, te duci acolo să pierzi pe cei buni cu cei răi?

– Nu, Avraame.

– Doamne, dacă au să fie 50 de oameni buni în Sodoma şi în Gomora, pierde-vei pe toţi?

– Nu, Avraame.

– Doamne, dacă au să fie 45?

– Nu, Avraame.

– Dacă or fi 40?

– Nu, Avraame.

– Dacă or fi 30?

-Nu.

– Dacă or fi 20?

A coborât până la 10. Şi Avraam se temea: „Măi, îl mai întreb, nu cumva să se supere că de atâtea ori tot îl întreb?”.

– Doamne, să nu se aprindă mânia Ta asupra mea. Dacă vor fi numai 10 oameni drepţi în Sodoma şi în Gomora le vei pierde?

– Avraame, Avraame, pentru 10 oameni nu le voi pierde. Ai văzut câtă iubire de oameni? Împarte 500.000 la 10 şi vei găsi că pe umărul unui drept erau scutiţi 50.000 de păcătoşi, pentru un om drept. Atâta iubeşte Dumnezeu pe cei drepţi. Dar nici atâţia n-a găsit.

– Şi dacă or fi mai puţini?

– Am să-l scot pe Lot şi cutare şi tot pierd cetăţile. Căci numai Lot ducea acolo o viaţă plăcută lui Dumnezeu.

Ce zice în epistolele Sfântului Aposto lPetru? Iar pe dreptul Lot, chinuit de petrecerea în desfrânare a celor nelegiuiţi, l-a izbăvit. Pentru că dreptul acesta, locuind între ei, prin ce vedea şi auzea, zi de zi, chinuia sufletul său cel drept, din pricina faptelor lor nelegiuite.

Şi atunci au mers doi îngeri ca să pedepsească cetăţile Sodomei şi Gomorei. Zice că soarele răsărea pe pământ şi îngerii i-au spus lui Lot:- Grăbeşte-te, ne-a trimis Dumnezeu să pierdem locul acesta. Şi Lot, când a văzut că se duce, a zis:

– Doamne, dacă mă scoţi de aici, dă-mi drumul să mă duc în Sigor. Şi Dumnezeu avea să piardă şi Sigorul, că se găseau şi în Sigor păcătoşi din aceia ca în Sodoma, dar pentru Lot nu s-au pierdut, pentru el. Zice:

M-a mmirat de faţa ta … grăbeşte să te duci acolo, în Sigor. A plecat în muntele Sigor. Dar le-a spus îngerul: – Grăbiţi-vă, grăbiţi-vă că trebuie să pierdem locul acesta! Să nu vă uitaţi înapoi, nici să vă opriţi în câmp, ci să fugiţi în munte! Iar femeia lui Lot, în timp ce fugea, s-a gândit la averile pe care le lăsase şi s-a uitat înapoi. Şi îndată s-a făcut stâncă de cremene şi stă acolo de la pierderea Sodomei. Să vezi cum stă la Marea Moartă! Iată aşa e şi acuma. Lumea s-a înrăit, s-a stricat, se omoară, se zavistuiesc pentru politică, vor să fie toţi mari, toţi tari.

Ε urât lui Dumnezeu lucrul acesta. Alţii nu se închină lui Dumnezeu, alţii fac urgiile acestea, reclajele. Vezi câte răutăţi sunt pe faţa pământului, foarte mari, între care sunt şi reclajele, la care acum au dat voie. Auzi că au strigat unii să deschidă case de toleranţă, care au fost cele mai urâte lucruri, adică să facă acolo păcate cum vor vrea. Cele mai mari urgii. Şi acestea strigă la cer.

În Olanda s-a votat cu lege de stat, mi-a spus unul, libertatea homosexualilor. Lege de stat să trăiască bărbat cu bărbat. Urgia lui Dumnezeu, toate acestea strigă la cer şi nu ştim până când. Dar ştii de ce nu pierde Dumnezeu lumea? Pentru că între aceştia mulţi-mulţi răi mai sunt şi buni, care greşesc din neştiinţă, din neputinţă, care fac voia lui Dumnezeu şi, dacă greşesc, se pocăiesc, vin la pocăinţă. Şi de aceea am spus. Şi mai este ceva: Nu s-a plinit numărul îngerilor căzuţi din cer. Ştii când va fi sfârşitul lumii? Când se va completa ultimul înger de sus, care a căzut, cu sufletul ultimului om drept de pe pământ. Citeşte la Sfântul Simeon Noul Teolog, vezi în Filocalia VI. Ce spune în Psaltire?

Plini-va căderile de sus, zdrobi-va capetele pe pământ ale multora.

Clar, spus de Duhul Sfânt în Psaltire. Nu se pierde lumea până nu se va plini ultimul înger căzut, atât de mulţi au căzut. Vezi că la Apocalipsă spune:

Iată un balaur mare roş…, iar coada lui a târât a treia parte din stelele cerului şi le-a aruncat pe pământ.

Atât de mulţi au fost, castelele cerului, şi n-au căzut numai îngeri, au căzut şi începătorii şi domnii şi puteri şi scaune şi tronuri, cum avem scris la Sfântul Grigorie de Nyssa. Aceia au făcut vămile, domnii puterilor, generalii iadului, milioane. Deci nu vine sfârşitul lumii până nu se va plini ultimul înger căzut cu sufletul unui drept. Câte miliarde s-au mântuit? Ehehe! Pentru că atunci când s-a făcut plinirea ultimului înger cu ultimul suflet de pe pământ, gata e sfârşitul lumii. Cum spune la Psaltire:

Plini-va căderile de sus, zdrobi-va capetele pe pământ ale multora. Da. La Dumnezeu este dreptate.

[1] Cuvant rostit un anul 1990, la un an si cateva luni de la marele cutremur care a avut loc in 1988 in Armenia.

Părintele Cleopa Ilie

Extras din „Ne vorbeste Parintele Cleopa 17″, Ed. Manastirea Sihastria, 2010