FALSA SMERENIE – Aceasta nu aduce mântuirea, deoarece lipsește transformarea lăuntrică autentică, marcată de pocăință și de apropierea de Dumnezeu
Sfântul Simeon Noul Teolog, în lucrarea sa Cele 225 de capete, oferă o perspectivă profundă asupra conceptului de smerenie. El atrage atenția asupra diferenței dintre smerenia autentică și cea aparentă, subliniind că adevărata smerenie este însoțită de o bucurie interioară provenită din lacrimi de pocăință.
„Aceasta nu este smerenie, căci nu are plânsul pricinuitor de bucurie însoțit cu ea. Există o părută smerenie, aceea care vine din lene, din neglijență și dintr-o lipsă de nădejde a conștiinței, pe care cei ce o au o socotesc pricinuitoare de mântuire. Dar nu este, căci nu are plânsul pricinuitor de bucurie însoțit cu ea.”
Aceste cuvinte subliniază faptul că smerenia falsă, deși poate părea virtuoasă, își are rădăcina în lipsa de preocupare pentru suflet și în neglijență. Aceasta nu aduce mântuirea, deoarece lipsește transformarea lăuntrică autentică, marcată de pocăință și de apropierea de Dumnezeu.
Astfel, Sfântul Simeon ne îndeamnă să căutăm o smerenie vie, care să fie alimentată de rugăciune, de lacrimi și de dorința sinceră de a ne curăți sufletul.