Blestemul morții este „judecata” cea mai dură
Dacă în natură ne-am obișnuit să vedem că lucrurile „apar și dispar”, omul se impune cu taina sa de indestructibilitate. Omul nu poate „pieri” și aparenta „moarte” nu-l poate distruge pe om. Această permanență a omului până la veșnicie este însăși taina omului. De aceea omorârea unui om este o crimă ce nu se iartă, ci se ispășește… Blestemul morții este „judecata” cea mai dură.
Extras din ”Chipul omului”, Ediția 1 – Pr. Ghelasie Gheorghe de la Frăsinei , Ed. Platytera, București, 2014, pag. 19
