Cum se măritau fetele în Argeş în urmă cu 155 de ani! Foaie de zestre de la 1859
FOTO universulargesean.ro
În vremuri nu foarte îndepărtate, în Argeş, înainte căsătorie se stabilea zestrea, atât pentru fată, cât si pentru băiat.
Zestrea oglindea şi statutul social. Fetele care nu aveau zestre se măritau mai greu sau chiar rămâneau singure. Pentru fată, se ofereau în general animale (vaci, oi, porci, păsări etc.), mai multe parcele de pământ, saci cu cereale, galbeni şi lada de zestre în care erau puse ţesături. Băiatul trebuia să aibă casă, pământ, căruţă cu boi, animale şi bani. Printre cele mai vechi documente pe care Arhivele Judeţene Argeş le are în custodie, se numără „Foile de zestre”, unele datând chiar din secolele XV-XVII.
FOTO universulargesean.ro
În patrimoniul Arhivelor Judeţene Argeş se regăsesc foi de zestre din diferite perioade istorice, multe mergând până în secolul XX, ne spune directorul Dan Pintilie. „Până în jurul acestei date, foile de zestre trebuiau autentificate de Judecătorie şi apoi se treceau în registre speciale, aşa cum erau şi registrele de stare civilă.
După 1900, registrele au fost desfiinţate, dar actul în sine a continuat să existe. În timp ce băieţilor li se dădea partea de avere cuvenită, de regulă pământurile, prin acte de vânzare-cumpărare, pentru că trebuiau trecute în rol, bunurile cu care erau înzestrate fetele la căsătorie se treceau în aceste foi.
Scopul lor era de a demonstra legal bunurile cu care fiecare dintre cei doi veneau în căsătorie, dat fiind faptul că, de regulă, căsătoriile erau aranjate şi se făceau pe bază economică, egalitatea averilor fiind, de multe ori, una dintre condiţii.
Spre deosebire de vremurile noastre, când o astfel de dovadă ar servi la divorţ, atunci erau necesare şi în alte situaţii. Spre exemplu, băieţii care urmau şcolile de ofiţeri nu puteau fi angajaţi în armată dacă nu dovedeau că au cu ce să îşi întreţină calul şi ordonanţa – adică servitorul – şi că au din ce plăti cheltuielile.
Aşadar, însurătoarea cu fete care aveau zestre bună, era o soluţie prin care puteau obţine o situaţie materială care să le permită acest lucru. Iar părinţii căutau să îşi căsătorească fetele cu ofiţeri chipeşi şi promiţători, dar nu neapărat bogaţi, cu speranţa că aceştia vor ajunge mai apoi foarte sus ca rang în armată, poziţie socială şi faimă, ceea ce le-ar fi adus fetelor un statut deosebit!”.
Foile de zestre, erau simple foi de hârtie, pe care erau înşirate bunurile fetei, însă autentificate şi ştampilate de tribunal, în prezenţa unor martori. Ele erau scrise în limba română, dar cu caractere chirilice, de aceea, în timp, a fost nevoie de transcrierea lor în alfabet latin.
Iată cum arăta un astfel de document la 1859, prin care o familie Ion Stanciu Telespan şi soţia sa Gherghina, au dat-o fiicei lor, Ioana, la căsătorie. Redăm întocmai conţinutul foii de zestre, aşa cum a fost ea scrisă la 1859:
Înfăptuit la Tribunalul Argeşului,
1859, Septembrie, 21
grefier Ştefănescu
Fie Doamne mila ta spre noi precum am nădăjduit şi noi în tine.
Foaie de zestre a fiicei noastre Ioana în cele cei dăm noi iscăliţi mişcătoare şi nemişcătoare precum în jos să arată.
N. 1 Moşie cumpărată de la Ion Putucea, pe Dealu lui Ion prin apa Sâmnicului până în muchia casei spre să o stăpânească ginerimeu Nicolae cu fiemea Ioana …. cu moştenitori lui Gheorghe Putucea după zapis.
2. Patru stânjeni idem cumpărate de la Marin Putucea tot în apa Sâmnicului şi până în muchea casei spre răsărit cu zapis.
3. Un petec de loc din vânzarea Popii Radului la valea lungă şi până în Dumitru Deaconului însă lată peste stânjeni două zeci şi trei după zapis.
4. şi îi mai iau ca să ia lemne pentru trebuinţa casei din dos alături cu Balotă.
5. 2 boi de jug
6. 2 gonitoare
7. o vacă cu viţel şi o gonitoare de vacă
8. 4 rîmători mari buni şi o rîmătoare
9. 1 oaie cu miel şi o noatenă de oaie
10. 7 capre cu ezi lor
11. 1 căldare de aramă de cinci oca în apă şi 1 iapă iam dăruit la poechinzăi
12. 6 ii şi 8 carpe de cap
13. un antereu bun şi 2 brîne
14. 4 perine
16. una cergă de lînă în trei foi, idem alta tot de lînă şi un sac şi una masă de pînză
1859 octombrie 26
Eu Ion Stanciu Telespan împreună cu soţia Gherghina am dat aceasta ce sântem şi platnici. Eu Gheorghe Dolan de faţă…
Constandin vega am fost de faţă…Ionita Lu am fost faţă
Şi rugând şi pă şefatul satului Alimănestilor De Jos al adeveri cu iscălitura şi punerea peceţi…
Subsemnatul Radu Constantinescu numit espert prin Jurnalul din 26 Martie 1911 de onor comiţiune pentru stabilirea dreptului de proprietatea mosnenilor din Comuna Bleici atest ca presenta foae de zestre am traduso întocmai dupe original …
Sursa: universulargesean.ro
