Decizie istorică în Biserica Ortodoxă: FEMEI românce vor fi canonizate în 2026, anul dedicat familiei și mamelor sfinte
Sub conducerea Patriarhului Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit joi într-o ședință de lucru cu decizii importante pentru viața spirituală a credincioșilor. Printre hotărârile adoptate se numără inițierea procesului de canonizare pentru mai multe femei creștine de neam românesc, în contextul proclamării anului 2026 drept An omagial al pastorației familiei creștine și An comemorativ al sfintelor femei din calendar – mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame, relatează basilica.ro.
Într-un demers care reafirmă vocația Bisericii de a cinsti și de a pune în lumină modele de viață creștină autentică, Sfântul Sinod a decis începerea procesului de recunoaștere oficială a sfințeniei unor femei care, prin jertfă, evlavie și dăruire, au marcat istoria spirituală a poporului român. „Vor fi câteva femei mari creștine ale neamului nostru și ‘mame ale neamului nostru românesc’”, a spus Preasfințitul Părinte Iustin, făcând referire la impactul spiritual al acestora.
Anul 2026 va aduce în prim-plan două teme majore: reafirmarea valorii pastorale a familiei creștine, într-un context ideologic tot mai agresiv față de tradiția morală, și comemorarea femeilor sfinte din calendarul ortodox. După ce anul 2020 a fost dedicat pastorației părinților și copiilor, noua temă omagială extinde atenția asupra întregii familii, accentuând rolul duhovnicesc al mamei și al femeii în societate și în Biserică.
În privința comemorării, vor fi evocate chipurile luminoase ale femeilor sfinte: de la mironosițe precum Sfânta Maria Magdalena, întocmai cu Apostolii, la mucenițe ca Sfânta Tecla, prima femeie martiră a Bisericii, de la cuvioasele Parascheva de la Iași și Teodora de la Sihla, până la soții și mame precum Sfintele Nona, Gorgonia, Ana, Elisabeta, Emilia, Antuza și multe altele. Toate acestea vor fi prezentate ca modele de urmat pentru femeia creștină de astăzi, în familie, în Biserică și în societate.
Tot în ședința de joi, conducerea BOR a luat act „cu speranță și binecuvântare” de dorința exprimată de anumite comunități ortodoxe române din Ucraina de a reveni sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române. Decizia vine pe fondul unui context eclezial complicat în regiune și reflectă dorința de unitate în jurul credinței ortodoxe și al limbii române.
Un alt moment important va avea loc pe 17 aprilie, în Joia Mare, când se va săvârși la București Sfințirea Marelui Mir, într-un cadru solemn, în prezența membrilor Sfântului Sinod. Ritualul, care are loc o dată la câțiva ani, marchează reînnoirea harului Bisericii și este una dintre cele mai importante slujbe ortodoxe.
În ceea ce privește structura ierarhică, a fost ales, prin vot secret, un nou episcop pentru Episcopia Sălajului: PS Benedict Bistrițeanul, în prezent episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, dar și cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Contracandidatul său a fost Arhimandritul Samuel Cristea, duhovnic și profesor la Colegiul Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan”.
Pe lângă aceste decizii, Sinodul a aprobat statutul și stema eparhială ale Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii și Irlandei de Nord, întărind astfel prezența canonică și identitară a Bisericii Române în diaspora.
Ședința sinodală a fost precedată de slujba Te Deum, oficiată de Preasfințitul Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, pentru binecuvântarea lucrărilor și pentru a marca 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România, moment în care a fost cinstită memoria celor care au contribuit la realizarea acestui ideal istoric.
