Întâi să faci milă şi să ajuţi pe cei din casa ta, apoi pe cei de un neam cu tine şi la urmă pe cei de alt neam

Într-o expunere plină de înțelepciune din volumul „Îndrumări duhovnicești pentru vremelnicie și veșnicie”, Părintele Cleopa Ilie oferă perspective valoroase asupra ospitalității și iubirii creștine față de aproapele. Învățăturile sale aduc în prim-plan echilibrul dintre dragoste, milostenie și discernământ, subliniind atât importanța ospitalității, cât și măsura cu care aceasta trebuie practicată.

Citește și: Prima libertate de care are nevoie diavolul, fără de care toate celelalte s-ar risipi

„Oaspeţii vin la noi în numele lui Hristos. De aceea îi primim cu dragoste, îi odihnim, îi ospătăm, pentru că odată cu fratele tău vine şi Hristos la tine. Astfel, prin ei avem pe Hristos între noi.”

Părintele Cleopa amintește că ospitalitatea creștină nu este doar un act de bunăvoință, ci o ocazie de a-L primi pe Hristos în mijlocul nostru. Aceasta devine o manifestare concretă a iubirii față de aproapele, un gest care transcende simplul ajutor material.

Cu toate acestea, iubirea și milostenia trebuie să fie oferite cu discernământ. „Mântuitorul spune să iubeşti pe aproapele ca pe tine însuţi, adică cu măsură, cât te iubeşti pe tine. Iar unii Sfinţi Părinţi spun: nici dragostea către aproapele să nu o reverşi către toţi în măsură, ci limitat.”

Astfel, ospitalitatea și ajutorul acordat celorlalți trebuie să urmeze un ordinea firească, pornind de la cei apropiați și extinzându-se gradual. „Întâi să faci milă şi să ajuţi pe cei din casa ta, apoi pe cei de un neam cu tine şi la urmă pe cei de alt neam. Aşa este şi cu ospitalitatea, limitată după caz şi împrejurări.”

Părintele Cleopa atrage atenția asupra riscului de a ne pierde echilibrul atunci când încercăm să ne implicăm fără discernământ în problemele lumii. „Pentru că a ne arunca în vâltoarea lumii, de multe ori ne aduce pagubă în loc de folos.”

Citește și: Îngerul păzitor ne atenționează atunci când vrăjmașul ne întinde vreo cursă

Învățăturile sale reprezintă un îndemn pentru creștini de a practica ospitalitatea cu iubire și responsabilitate, înțelegând că fiecare gest de bunătate trebuie să fie însoțit de o judecată înțeleaptă, astfel încât să aducă folos atât sufletesc, cât și material.