Mâna Sfintei Maria Magdalena este caldă ca a unui om viu și continuă să facă minuni
În cinstirea Sfintei Maria Magdalena, una dintre cele mai remarcabile figuri ale creștinismului timpuriu, tradiția și mărturiile păstrate peste veacuri confirmă lucrarea minunilor și darurile primite de la Dumnezeu. „Cinstitele ei moaşte au fost proslăvite de Dumnezeu cu darul minunilor şi cu mireasma cerească. Astăzi, cinstitele ei moaşte sunt răspândite în toată lumea. Cea mai mare bucată este la Mănăstirea Simon Petra din Sfântul Munte Athos, unde se află mâna stângă. Toţi spun că atât vara, cât şi iarna, mâna ei este caldă ca şi mâna omului viu şi lucrează minuni mai presus de fire. Odinioară fiind dusă prin Rusia, mâna ei a lucrat atâtea minuni, încât s-a uimit lumea întreagă.”
Citește și: Mare minune la Eghina: Sfântul Nectarie a apărut în timpul Sfintei Liturghii, mărturisește un preot român!
Sfânta Maria Magdalena a fost martoră directă a Învierii Domnului, o cinste deosebită acordată pentru dragostea sa nemărginită față de Mântuitorul. „Pentru dragostea ei cea nemărginită pe care o avea către Mântuitorul, Sfânta Maria Magdalena s-a învrednicit să vadă ea mai întâi Învierea Lui, făcându-se vestitoarea bucuriei pentru toată lumea, până la sfârşitul veacului. Nu încape îndoială că Maica Domnului a cunoscut înainte de toţi Sfânta Înviere a Prea Iubitului Său Fiu. Dar aceasta nu s-a făcut arătat prin Sfânta Evanghelie.”
Propovăduirea Sfintei Învieri a fost rânduită de Dumnezeu să fie încredințată unei Mironosițe care nu era rudă cu Domnul, pentru a elimina orice îndoială din partea celor necredincioși. „A iconomisit Dumnezeu să se propovăduiască Sfânta Lui Înviere prin cinstita Mironosiţă care nu era rudenie cu Domnul (căci celelalte Mironosiţe mai toate erau rudenii). Aceasta s-a făcut pentru a nu da motiv de necrezare sau de îndoială (despre Sfânta Înviere) la cei slabi şi, mai ales, pentru cei necredincioşi să nu fie motiv de luptă contra adevărului.”
Conform tradiției, Sfânta Maria Magdalena a trăit o viață plină de evlavie și curaj, ajungând chiar până la Roma, unde a vorbit despre nedreptățile suferite de Hristos. „Multe minuni s-au făcut în vremea cât a trăit Sfânta Maria Magdalena, care, după tradiţie, a ajuns până la Roma cu propovăduirea. Acolo s-a împrietenit cu soţia împăratului Neron, povestindu-i despre răutatea Arhiereilor jidovi şi despre judecata cea nedreaptă a lui Pilat. Pentru aceasta a fost chemat la Roma nelegiuitul Guvernator al Iudeei (adică Pilat) şi, după multe pedepse, a fost ucis de însuşi împăratul Neron.”
Ultima parte a vieții sale a fost petrecută în Efes, unde și-a găsit odihna veșnică, iar moaștele sale au continuat să fie un izvor de minuni. „La urmă, Sfânta Maria a petrecut în Efes, unde s-a şi săvârşit. Cinstitele ei moaşte au fost proslăvite de Dumnezeu cu darul minunilor şi cu mireasma cerească. Astăzi, cinstitele ei moaşte sunt răspândite în toată lumea. Cea mai mare bucată este la Mănăstirea Simon Petra din Sfântul Munte Athos, unde se află mâna stângă.”
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul evocă rugăciuni pentru toți cei care, prin mijlocirea Sfintei, își pun nădejdea în mila lui Dumnezeu. „Pentru rugăciunile Sfintei Maria Magdalena, să ne miluiască şi să ne mântuiască şi pe noi, păcătoşii, Milostivul Dumnezeu! Amin.”
