Poveste despre banii calpi poleiți cu aur

Intr-un mare parc a fost organizata o serbare populara. Dar fara taxa de intrare nu era lasat nimeni la serbare. Multi voiau sa intre, insa nu puteau plati taxa. Atunci un oarecare bogat vru sa incerce patimile omenesti si arunca spre gramada de copii adunati un pumn de bani.

Erau monede de aur false, bani calpi, iar intre ele, un singur dinar de argint curat. Copiii au dat navala la banii calpi, s-au certat, s-au batut, s-au zgariat, pana ce i-au strans pe toti. La dinarul din argint nu s-a uitat nimeni, caci fiecare gandea: „Mai de pret este aurul ca argintul”. Cei care inhatasera banii calpi si ii tineau in maini se simteau in acea clipa fericiti cu desavarsire. Degraba insa s-a intamplat un lucru neasteptat si nenorocit pentru ei. Cand au ajuns la poarta parcului si li s-a cerut taxa de intrare, s-a aratat ca au bani falsi si politistii i-au dus la inchisoare. Intelept a fost numai unul dintre ei, care a vazut ce s-a intamplat cu colegii lui, a aruncat repede banii calpi din mana si a alergat de a luat dinarul din argint. Cu acel dinar a platit taxa si a intrat in parc la serbare.

Talcuire

Serbarea este Imparatia cerurilor, altfel spus, Imparatia fericirii nemuritoare. Banii calpi sunt dorintele trupesti si desertaciunile si amagirile de sine pamantesti, care ii indeparteaza pe oameni de imparatia adevaratei fericiri si ii duc in imparatia chinului si intunericului. Argintul curat este bunatatea launtrica si adevarul launtric al dreptului. Copiii ce se lacomesc la stralucirea amagitoare a lumii acesteia sunt pacatosii. Copilul din urma, care a aruncat aurul mincinos si a pus mana pe argintul adevarat e pacatosul pocait.

Sfantul Nicolae Velimirovici