Cel mai bun moment pentru căsătorie (puțini oameni știu)
Când baiatul creste, pregateste nunta chiar înainte de stagiul militar. Daca vede ca-i aduci repede o nevasta si ca nu mai ramâne mult pâna la însuratoare, va putea rezista flacarii dorintei. Daca, însa, te vede nepasator, vede ca mai amâni si tot astepti sa câstige mai întâi multi bani si apoi sa faceti nunta, disperat, va aluneca repede spre desfrâu.
Dar, vai, radacina relelor este aici dorinta de a strânge cât mai multi bani. Nimanui nu-i va pasa ca fiul tau trebuie sa devina cuminte si îngaduitor, caci toti vor fi posedati de mania de a strânge bani.
De aceea, va rog, mai întâi sa-i puneti ordine în suflet. Daca un tânar vine la mireasa lui cu sufletul curat, daca vede numai trupul ei, atunci si dorinta lui va fi mai puternica, teama de Dumnezeu va fi mai mare si casatoria va fi cu adevarat curata si cinstita.
Trupurile lor sunt curate si neprihanite si pentru aceasta si copiii le vor fi binecuvântati. Sotii vor fi îngaduitori unul cu celalalt, pentru ca amândoi sunt nestiutori de alte „obiceiuri” si vor asculta unul de celalalt.
Daca, însa, tânarul va începe sa se desfrâneze înainte de casatorie si se va naravi la tot felul de obiceiuri destrabalate, îsi va lauda sotia numai prima si a doua noapte si va aluneca apoi repede spre desfrâu, cautând la sotia sa râsul neghiob si trivial, cuvintele pline de necuviinte, expresiile prefacute si tot ce înseamna nerusinare, despre care nu ne este permis a vorbi mai mult.
Sunt lucruri pe care o sotie nu e dispusa sa le ofere si cu care nu se va pata niciodata. Ea a fagaduit sotului sau sa-si împarta viata cu el, sa-i daruiasca copii, nu sa fie nerusinata si sa râda prosteste. I-a fagaduit sa stea acasa si sa-l corecteze, în asa fel încât sa fie cu adevarat un om vrednic de respect si cuviincios, nu sa-i dea prilejuri de desfrâu.
Îti par dulci cuvintele desfrânatei? Da, stiu, vorbeste si Scriptura despre asta: ” … buzele celei straine, (ale desfrânatei), picura miere” (Pilde 5, 3). De aceea va spun eu toate acestea ca sa va avertizez ca mierea aceea curând se transforma în fiere, cum spune, tot Scriptura mai departe: „… si cerul gurii sale e mai alunecator decât untdelemnul. Dar la sfârsit ea este mai amara decât pelinul, mai taioasa decât o sabie cu doua ascutisuri” (Pilde 5, 4).
(Omilia a V-a la Epistola I catre Tesaloniceni)
Sfantul Ioan Gura de Aur
