Preotul păcătos

Un caz caracteristic pedepsei dumnezeiesti asupra unui preot nevrednic se relateaza si in Paladie:

„Am vizitat candva pe Sfantul Macarie Alexandrinul. In fata chiliei lui am gasit vaitandu-se pe un preot. Capul lui era mancat de cancer. Se vedea chiar si osul craniului. Venise la cuvios sa-l vindece insa acela nu vroia sa-l vada. M-am apropiat atunci si i-am zis:

-Te rog sa ai mila de acest om si da-i un raspuns.

-Este nevrednic sa sa vindece, mi-a spus avva. Dumnezeu i-a trimis pedeapsa deoarece, pe cand preacurvea, facea si Sfanta Liturghie. Daca insa vrei sa se vindece, convinge-l sa nu mai slujeasca. Atunci Dumnezeu il va milui.

M-am apropiat atunci imediat de preotul bolnav, am vorbit cu el si acela mi-a promis cu juramand ca va inceta sa slujeasca. Atunci l-a primit sfantul si i-a spus:

-Crezi ca exista Dumnezeu?

-Cred.

-Deci daca recunosti pacatul si pedeapsa pe care ti-a dat-o Dumnezeu atunci ai grija sa te indrepti.

Imediat vinovatul si-a marturisit pacatul sau si a promis ca nu-l va mai face si nici nu va mai sluji de aici inainte si se va intoarce in randul mirenilor.

Atunci cuviosul si-a atins mana sa de el, l-a vindecat si l-a lasat sa mearga in satul sau”.