Maica Domnului – părtaşă la taina mântuirii

Desigur că Hristos este singurul mântuitor al oamenilor. Însă Dumnezeu a voit ca toată lucrarea de mântuire înfăptuită de El să depindă de consimţământul dat de Fecioara Maria la închinarea Arhanghelului Gavriil, în ziua Bunei Vestiri. Pentru aceasta, slujbele ortodoxe ne-o prezintă pe Maica Domnului, în nenumărate imne poetice, ca fiind părtaşă la lucrarea mântuirii noastre.

Pe de altă parte, Sfinţii Părinţi greci au afirmat adesea că datorită faptului că firea omenească cea sfântă a lui Hristos nu avea personalitate proprie, ci subzista în Persoana Logos-ului – adică atunci când Hristos spunea „Eu”, acest „Eu” desemna însăşi Persoana Logosului – această fire omenească conţinea în ea întreaga omenire, care era, astfel, reunită cu Tatăl. Născându-L pe Fiul lui Dumnezeu după trup, Maica Domnului a dat naştere, potenţial, întregii omeniri, devenind în felul acesta într-un sens foarte real Maica oamenilor. Această naştere devine pe deplin concretă în cazul tuturor celor care se unesc în mod efectiv cu Hristos prin Taina Botezului. Toate aceste aspecte sunt exprimate, într-un mod deosebit de poetic, de cântări liturgice ca următoarele:

Mijlocitoare a mântuirii noastre eşti tu, Maica lui Dumnezeu, şi pe tine se cuvine să te lăudăm, ceea ce ai născut pe Mântuitorul şi Cuvântul lui Dumnezeu, Care a stricat blestemul cel din vechime şi a făcut să izvorască binecuvântare celor care cu credinţă îl slăvesc pe El.

Mijlocitoare a mântuirii eşti tu şi a primenirii celei negrăite [înfăptuită de Hristos], ceea ce te-ai născut de la Tatăl mai înainte decât soarele; prin tine firea omenească s-a unit cu Dumnezeu şi aşezată a fost pe tronul cel de slavă. Plin de strălucire este acoperământul tău şi slava ta este recunoscută în tot pământul, o, Maică a lui Dumnezeu. Tu eşti slava noastră şi avându-te mijlocitoare pe lângă Fiul tău şi Ziditorul, toţi să ne mântuim prin rugăciunile tale cele neîncetate.

Maica Domnului îşi manifestă în mod concret maternitatea prin rugăciunile ei, prin mijlocirea ei permanentă pentru fiii săi, astfel încât tot harul divin trece prin mâinile sale. Această rugăciune a Maicii Domnului este atât de puternică şi de specială, diferită de mijlocirea celorlalţi sfinţi, atât de intim înscrisă în taina mântuirii noastre, încât Biserica Ortodoxă nu ezită în slujbele sale să o invoce prin cuvintele „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi”, fără să aducă prin aceasta vreun prejudiciu singurului nostru Mântuitor.

Părintele Placide Deseille – Credința în cel nevăzut, Editura Doxologia

Sursa: doxologia.ro