Pentru cei ce întreabă: „Cine L-a văzut pe Dumnezeu?”

Mi-amintesc o istorioară a părintelui athonit Nifon, egumenul mănăstirii Sfântului Panteleimin. Am auzit-o la Paris, de la părintele Alexie, duhovnicul studenților de la Institutul Teologic. Mi-a povestit următoarele:

Într-o familie mama era foarte severă. Avea doi copii, băieți de 8-10 ani. Avea mereu agățat în cui un harapnic cu care își pedepsea copiii. Luați cu joaca, băiatul cel mare a spart odată, din greșeală, lampa de gaz. N-aveai cum ascunde necazul… Intră în casă mama; zărește, desigur, urmele șotiei.

„Cine a spart lampa?”, întreabă ea aspru.

Cel mic răspunde:

„Eu!”

Mama a scos biciul și l-a bătut măr.

Cel mare se uită plin de frică și uimire cum mama îl bate pe fratele nevinovat.

Copilul (nu-mi mai amintesc numele. Poate Nikolai?) urcă pe cuptor, acest mângâietor al tuturor nefericiților. Brusc însă dispăru tavanul. Se arătă o lumină – Hristos.

… Nu-mi mai amintesc ce i-a vorbit El copilului, lăudându-i această jertfire pentru fratele său. Știu doar că tot atunci copilul a dat o făgăduință: când va crește va merge la Athos și se va călugări. Așa a și făcut. A devenit apoi egumen și a povestit el însuși această vedenie.

Scriu asta pentru cei ce întreabă:

„Cine L-a văzut pe Dumnezeu?”

Extras din seria de proză Veniamin Fedcenkov, „Întâlniri cu Sfinți”, trad. din limba rusă de Mihai Costiș, Ierom. Savatie Baștovoi, București: Cathisma, 2008