Moartea, în ce te va găsi în aceea te va judeca, şi cum te va găsi, aşa te va lua. Poţi să citeşti, să dormi, sau să munceşti..
Moartea, în ce te va găsi în aceea te va judeca, şi cum te va găsi, aşa te va lua. Poţi să citeşti, să dormi, sau să munceşti..
În Apocalipsă la Matei, spune aşa: „Atunci, din doi care vor fi în tărână, unul se va lua şi altul se va lăsa. Doi vor fi pe casă, unul se va lua şi altul se va lăsa. Doi vor fi la camp, unul se va lua şi altul se va lăsa.” Dar de ce spune mereu ca doi, şi unul se va lăsa?
Pentru că sufletul pleacă la Dumnezeu, iar trupul rămâne pe pământ. De aceea! Noi aici putrezim, rămânem în lucrarea mâniei dumnezeieşti, dar sufletul pleacă la bunătatea dumnezeiască.
„Iar cei „aleşi” vor fi mai rari ca piatra zafirului” spune Andrei al Cezareiei în Tâlcuiri le Apocalipsei.
Iar asta nu ţine de noi, tine de El: „Chema-va cerul de sus și pământul ca să judece pe poporul Său” (Psalm 49, 5).
Vai celor ce lipsesc Duminica fără motiv binecuvântat de la biserică, de la cina cea mare a Sfintei Liturghii, că cină mai mare ca jertfa liturgică și Sfânta Împărtășanie și ca citirea sfintelor cărți nu este alta pe pământ!
O, de ar da Dumnezeu să auzim în toată vremea glasul acestei trâmbițe, adică glasul conștiinței noastre, care mereu ne cheamă la pocăință spre mântuirea sufletelor noastre.
O, de ne-ar lumina Dumnezeu să auzim glasul conștiinței care strigă din lăuntrul nostru, zicând: Omule, părăsește păcatele tale!
Omule, vine moartea și te găsește în păcate și vei fi osândit în focul cel veșnic!
Omule, trezește-te la pocăință și vezi în ce stare ești, că nu știi ziua și ceasul în care te va chema Domnul din această trecătoare viață! Auzi, omule, ce zice dumnezeiasca Scriptură: „Astăzi de veți auzi glasul Lui, să nu vă învârtoșați inimile voastre” (Psalm 94).
„Pocăiește-te, omule, ca să întâmpini pe Mirele sufletelor noastre, cu candela milosteniei și a toată fapta bună aprinsă, ca să nu te găsească asemenea fecioarelor celor fără de minte, care au rămas afară de cămara Mirelui Ceresc” (Matei 25, 11-12).
„Împacă-te cu pârâșul tău pe cale, ca nu cumva pârâșul să te dea judecătorului” (Matei 5, 25; II Corinteni 3, 5; Galateni 6, 4).
Să nu amânăm pocăința, spovedania, rugăciunea, milostenia, Sfânta Împărtășanie, grija pentru suflet, că „în ceasul în care nu gândim, Fiul Omului va veni!”
Părintele Calistrat Chifan – Predica video AICI
