MÂNDRIA – Cum ne poate înșela
Mândria poate acţiona într-un mod subtil, pe care omul lipsit de experienţa vieţii duhovniceşti nu-l observă. De pildă, ea se manifestă indirect atunci când cel cu pricina nu poate răbda îngâmfarea altui om bolnav de mândrie.
Această patimă îşi are obârşia în necunoştinţa de Dumnezeu: „Cine-L cunoaşte pe Dumnezeu aşa cum trebuie El cunoscut, cel care ştie cât de mult S-a smerit pe Sine Fiul lui Dumnezeu, nu se va mândri, ci se va mândri cel ce nu ştie asta”.
Surse ale mândriei pot fi, de asemenea, cunoştinţele şi darurile neînsoţite de dragoste. De pildă, pe timpul Sfântului Apostol Pavel, creştinii Bisericii din Corint se mândreau unul faţă de altul cu harismele lor duhovniceşti şi se întreceau în cunoştinţe filosofice. Mândria care le îmbolnăvise sufletele a pricinuit numeroase neorânduieli în Biserică.
Ieromonah Ambrozie Ermakov
Extras din „Cum să biruim mândria”, trad. din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia, București, 2010, pag. 62