„Femeie, lasă copilul să trăiască că voi avea Eu grijă de amândoi!…”
Mă numesc Daniela şi am descoperit acest site (avort.net) căutând pe internet un fel de alinare pentru suferinţa pe care o trăiesc de 9 luni…
Am să vă povestesc pe scurt viaţa mea complicată şi dureroasă. Am 38 ani şi am fost căsătorita până acum o luna. Am doi băieţi: de 20 si respectiv 18 ani. Cel de 18 ani are schizofrenie şi se pare că e cronică. O primă suferinţă în viaţa mea. A doua suferinţă a fost faptul că am fost obligată să mă căsătoresc cu soţul meu acum 18 ani fără să-l iubesc; nu voi intra în amănunte dar asta a fost… Nu l-am iubit niciodată drept pentru care m-am hotărât pentru divorţ.
În urmă cu doi ani am cunoscut un bărbat cu 9 ani mai mic decât mine si ne iubim foarte mult. Este bărbatul cu care sunt logodită şi religios. Cu soţul meu nu am avut cununie religioasă pentru că nu a dorit acest lucru.
Acum voi aduce în discuţie problema cumplită a avortului: în primul an când l-am cunoscut pe acest bărbat, Peti se numeşte, mi-am dorit foarte mult un copil. El era plecat în Statele Unite şi trebuia să vină în decembrie anul trecut ceea ce s-a şi întâmplat. Până să vină mă rugam Domnului nostru Iisus să-mi dea un copil şi plângeam cu lacrimi amare de câte ori îmi imaginam acel copil. Bărbatul din viaţa mea, cel pe care-l iubesc, îl dorea şi el.
Într-o seară am avut un vis, după lacrimile pe care le vărsam zilnic în care Domnul Iisus mi-a apărut şi mi-a spus: „Nu plânge femeie ca până nu se termină anul vei avea copilul”. M-am trezit emoţionată şi marcată. Nu-mi venea să cred ca Domnul Iisus mi-a auzit dorinţa…
Peti a venit pe 15 decembrie şi am să vă spun că – există minuni dumnezeieşti – în perioada 25-30 decembrie am rămas însărcinată!!! Pe data de 10 ianuarie mi s-au confirmat 3 săptămâni de sarcină! Pentru mine A FOST SI VA RĂMÂNE O MARE MINUNE PE CARE DOMNUL NOSTRU MI-A ÎNDEPLINIT-O.
Însă, acest copil trebuia să se nască, iar eu nu eram divorţată încă: aveam şi am un copil cu probleme, Peti urma să se întoarcă în Statele Unite pentru încă ceva vreme, nu aveam niciun sprijin care să mă ajute în a păstra copilul. Au urmat două luni şi jumătate de chinuri, lacrimi si frământări: să păstrez sau nu sarcina. Pentru mine era şi va rămâne un dar divin….
Însă conştiinţa crudă şi raţiunea tăioasa mi-au „spus”: ai deja un copil cu probleme, îngrijeşte-te de acesta şi lasă-l pe celălalt… nu e drept să-l ignori şi să-l sacrifici pe cel bolnav…”
Şi astfel, plângând şi frământându-mă, am avut al doilea vis cu Domnul Iisus care mi-a spus: “Femeie, lasă copilul să trăiască că voi avea Eu grijă de amândoi!…”.
Am fost şocată…! Şi cu toate aceste semne sunt o mare criminală. Pe data de 2 februarie am înfăptuit crima şi am renunţat la copil… am ignorat darul şi mesajele divine.
Nu am cuvinte care să arate starea în care, încă, mă aflu: sunt deprimată, iau tranchilizante şi antidepresive, am îmbrăcat un copil de 9 luni luat de pe strada, i-am luat jucării, dar nimic… Nici o rugăciune nu mă ajută… Nici un sfat nu-mi schimbă starea!
Şi încă ceva important! Cât timp eram însărcinată, Răzvan, băiatul meu bolnav a fost bine. Nu avea halucinaţii, nu auzea voci… Însă după avort copilul s-a îmbolnăvit şi nu mai intră în lumea reală cu nici un tratament antipshihotic. Se pare că îl pierd şi pe el în lumea lui ireală. Dar cred că aceasta este una din pedepsele pe care le merit pentru fapta mea! Nu aveam dreptul să iau viaţa acelui copil mai ales ca era aşa de dorit şi era şi un dar divin! Răzvan nu-şi mai revine, trăieşte în lumea lui cu vocile false şi halucinaţiile, şi nici eu nu-mi mai revin. Urmează să mă căsătoresc cu Peti curând şi am sperat că dacă voi avea alt copil cu el îmi voi reveni… Am analizat aceste lucruri şi tot nu este bine… Crima înfăptuită rămâne adânc în suflet!
Ştiu că e lungă această mărturisire dar aş dori să o publicaţi, ca să opriţi şi alte viitoare crime împotriva unor suflete nevinovate, împotriva darului divin cu care Dumnezeu ne consfinţeşte viaţa. Pentru că un copil este o minune!
Nu am cuvinte să vă spun toată gama de sentimente în care trăiesc: inutilitate, disperare, vinovăţie, suferinţă…
DAR…! CEA MAI MARE PEDEAPSĂ ESTE CEA DATĂ DE CONŞTIINŢA CARE MĂ CHINUIE!!!… Şi nu cred că există scăpare pentru asta.
În fiecare marti… e zi de post pentru mine… într-o marţi s-a întâmplat.
Voi rămâne toată viaţa marcată de acest eveniment şi vreau să vă spun acum, când plâng iar: opriţi-vă să ucideţi suflete nevinovate!!! Ce urmează după aceasta e cumplit de trăit, şi sentimentul de a fi o criminală e copleşitor şi degradant.
Oare cine sau ce mă poate ajuta pentru că simt cum viaţa mea se sfârşeşte!…
Oare unde este copilaşul meu acum?
Daniela
Sursa: avort.net
Daniela, draga mea, a-ti anteleg perfect starea si totodata prin ceea ce treci ptr ca si eu cu sotia mea am recurs la aceste fapte de-a dreptul criminale (asa cum bine le numesti si tu), datorita nesabuintei mintilor noastre tinere de la anceputul casniciei noastre (ascultand minciunile soptite noua de catre necuratul) si deci pot spune ca stiu prin ce treci; am ansa vesti foarte bune pentru tine, datorita faptului ca esti o fiinta credincioasa (si sper ca si partenerul tau sa fie la fel, ca sa poti avea un sprijin an plus ma gandesc si sa te poata ajuta cu ancurajarile de care ai atata nevoie); dupa parerea mea, problema ta e putin mai complicata de cat crezi tu, dar are din fericire o rezolvare garantata, astfel ca pacatul tau nu este doar acela de a fi avortat copilul ci si faptul ca ti-ai calcat juramantul in fata lui Dumnezeu de a te uni cu sotul tau pe viata si de a-l iubi si a fii fidela lui si numai lui cat vei trai pe acest pamant; divortul, pentru credinciosi nu este permis in Cuvantul Sfant al Tatalui Ceresc, ci a fost permis de Moise in cazuri de adulter (cum este si cazul tau); era mai bine daca nu te casatoreai decat sa a-ti rupi legamantul si sa-ti distrugi familia; dar cum am spus mai devreme nu exista situatie imposibila pentru Dumnezeu; El este perfect si atoate stiutor si este specialitatea si placerea Sa sa faca din imposibil, posibil; de aceea Biblia ne spune ca Dumnezeu ne iubeste atat de mult ancat noi nici nu putem antelege dragostea Sa infinita fata de noi; nu oare chiar El ne spune ca Si-A dat pe singurul Sau Fiu sa moara pentru pacatele noastre ptr ca oricine crede in El sa aibe viata vesnica ? nu stau acum sa-ti tin ore-n sir de predici dar vreau doar sa te anunt ca daca tu crezi an sufletul si inima ta ca El poate sa faca orice (si nimic nu e imposibil ptr Dumnezeu, atunci ceea ce trebuie tu sa faci, este sa mergi la un preot „adevarat” (care crede si el in Cuvantul Sfant care este Biblia, ca sun multi care nu cred) si sa te spovedesti fara nici un fel de retinere si sa-i spui tot ce ai facut si ce te framanta ca defapt lui Dumnezeu ai spui si ai sa vezi cum vine usurarea peste sufletelul tau; ai sa vezi o noua si mai mare minune pe care Domnul nostru IIsus Cristos o va face pentru tine, mai ales ca nu stiai cu adevarat cine este El si nu te astepti la asa ceva; totusi te previn ca nu stiu exact ce va face daca tu nu vei crede asta in inima ta; poate a-ti aduci aminte din filmele in care am vazut cum El a vindecat boli, a scos demoni din oameni, a dat vedere orbilor si a facut multe minuni in fata oamenilor dar de multe ori I-a intrebat daca pot ei crede ca El ai poate vindeca, ptr ca daca nu crezi, inseamna ca nu esti de acord cu El (El stie ca poate dar daca tu ai o retinere, e ca si cum L-ai facut mincinos) si daca tu nu-I dau acordul tau si nu-l rogi sa te ajute El este asa un gentleman ancat nu forteaza pe nimeni cu nimic (de aceea ne-a creat cu libertatea de a gandi si a lua propriile noastre decizii); mai vreau sa-ti spun ca un singur pacat nu poate si nu vre Dumnezeu sa-l ierte si acela este respingerea Duhului Sfant de catre om; adica a nu crede ce spune Dumnezeu; El spune despre Sine ca este o Sfanta Treime (Tatal, Fiul si Sfantul Duh); toti tri formeaza aceeasi persoana; IIsus ne-a spus ca nimeni nu vine la Tatal decat prin El (Eu sunt calea, adevarul si viata si nimeni nu-L va vedea pe Tatal decat prin Mine); de aceea tu trebuie sa mergi la un preot care este de acord cu Biblia (in totalitate) sa te spovedesti si sa ceri iertare Domnului nostru IIsus Cristos si abia atunci vei vedea cat de mare este dragostea Lui pentru noi; si asta garantat ti-o spun ca eu am facut-o si Dumnezeu este absolut perfect si a-ti iarta orice crima ai fi facut, dar daca A-i respingi sacrificiul suprem facut de Fiul Sau ca tu sa fii iertat(a), asta nu se iarta inveci; am sa-ti dau aici si e-mail-ul meu, in caz ca vei avea nevoie pe viitor de vre un sfat sau orice alt ajutor si te rog sa-mi scrii si sa-mi spui cum ai reusit; eu ma rog pentru tine si te sfatuiesc sa faci la fel si tu; alta cale nu exista decat Dumnezeu si legile stabilite de El ptr ca El se afla la carma chiar daca ce vedem noi nu pare normal sau corect, El le andreapta pe toate si le pune in ordine asa cum trebuie; e-mail-ul meu este acaramete@live.ca; Domnul sa te binecuvinteze, Amin