De ce mor de foame copiii din Africa?

„Pentru că dacă l-am învinovăți pe Dumnezeu de toate relele din lume și ar fi în fișa postului Lui să le repare și să nu rămână dator cu nimic eu unul L-aș concedia pentru slabe rezultate în muncă. Daca asta e tot ce poate face o ființă suprema eu nu sunt deloc impresionat, dimpotriva L-aș acuza de neglijență în serviciu, abuz în funcție și incompetență.

E suficient să vezi ca 6 milioane de copii mor anual de foame și boli în Africa, bebeluși arși de vii în maternități (precum cazul Giulești), sărăcie, boli, incendii, cutremure, dezastre etc. Vă readuc aminte: 6 milioane de copii mor anual de foame și boli în Africa. Oamenilor acelora cum le achită datoria pe care o are față de ei?”

Așa este, milioane de oameni mor anual de foame în Africa și în lume, dar în același timp gândește-te câtă mâncare aruncăm noi oamenii din frigider, gândește-te câtă lăcomie avem noi… cum mâncăm de 4-5 ori pe zi…

Gândește-te cum noi cei din lumea „bună” avem un coș zilnic de hrană cu mult mai mare și mai scump decât cei din Africa.

Adu-ți aminte cum prima noastră grijă, a occidentalilor, este să trăim în comfort și multă desfătare, căutând mereu salarii bănoase, case mari, mașini luxoase, excursii în străinătate, viață socială de weekend, haine mereu noi și la modă, mofturi gastronomice făcute în fiecare zi, hobiuri scumpe și multe altele…

Cine din Europa se gândește la săracii Africii?

Ce stat din Europa a renunțat la marele pot de la loteria lor națională, care este de obicei de ordinul sutelor de milioane de euro, ca să-l doneze copiilor din Africa?

Îl acuzăm pe Dumnezeu că stă cu mâinile în sân și îi lasă să moară de foame pe acei copii… dar noi suntem primii vinovați, noi occidentalii egoiști care am uitat de Dumnezeu, care ne încărcăm burțile pe gură ca niște tunuri.

Câte haine nu aruncă Europa la coș?

Câte automobile nu topește la fier vechi anual Europa, deși au între 10 și 20 de ani vechime? Mașini care ar fi putut fi folosite fără probleme. Câte automobile noi produce Europa anual, deși piața este supra-saturată de mașini?

Cât produce Europa pentru desfătarea și egoismul propriilor cetățeni, fără să se gândească la muritorii de foame ai lumii?

Noi… suntem marii ipocriți.

Săracii de la colțul străzii din orașul tău și al meu, mor de foame din cauza mea și a ta. Când vom avea conștiința asta, atunci nu vor mai exista săraci.

Câți miliardari ai Europei stau cu banii în conturi gândidu-se în ce fonduri să-i mai investească?

De ce Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii care învârt anual miliarde și miliarde de euro, nu oferă ajutor țărilor sărace din Africa, dezinteresat, fără să aștepte nimic în schimb? De ce există așa de mulți bani pentru proiecte culturale, dar pentru într-ajutorarea fraților noștri în foamete nu sunt niciodată destui?

Un euro pe an dacă ar da fiecare cetățean al Europei s-ar strânge 830 de milioane de euro, care pot fi investiți în Africa pentru a le da celor săraci pâine și apă curată. Dacă noi cetățenii Europei am da măcar dobânda anuală la depozitele din banii pe care-i avem în bănci, și tot ar însemna un lucru extraordinar.

Lista modalitățile de a renunța măcar la 10% din comfortul vieții occidentale e lungă, iar ajutoarele care s-ar strânge în acest fel ar fi foarte mari. Nu a zis nimeni să ridicăm țările din Afica la nivelul de trai al celor din Europa, ci măcar să le dăm alimente de bază și obiecte de igienă.

Problema nu este la Dumnezeu, ci problema este la mine. Așa cum într-o familie pot trăi soții și un copil, iar peste câțiva ani se mai nasc încă 4-5 copii, și toți au ce mânca, la fel și în marea familie a lumii noastre, dacă am împărți ceea ce avem, ar avea toți ce mânca.

„Dați-le voi să mănânce!” (Matei 14, 16) zice Mântuitorul Hristos în Evanghelia Sa. Da! Să le dăm noi de mâncare celor săraci, și apoi când toți vom împărți pâinea noastră cu cel de lângă noi și grâul se va fi terminat, atunci să strigăm la Dumnezeu: „Doamne, murim de foame, ai uitat oare de noi!”

Răspunsul lui Dumnezeu pentru tine la întrebarea: “De ce mor de foame milioane de oameni anualîn Africa?” este răspunsul pe care L-a dat bogatului din Evanghelie, care văzând câte grâne a adunat și ne mai având loc să le depoziteze, a stricat hambarele făcându-le mai mari, zicându-și sieși că de acum are destul ca să se desfăteze. Atunci Dumnezeu i-a zis: „Nebune, în noaptea aceasta am să-ți iau sufletul!”

Acest „Nebune!” descrie nebunia celui care strigă către tatăl său, că frații lui mor de foame, iar el are cămările pline de mâncare.

De ce vin necazurile peste noi oamenii? De ce vin asupra noastră bolile, incendiile, catostrofele naturale, accidentele, etc.? Din același motiv pentru care Dumnezeu a pus stop vieții bogatului. Pentru că nu ne mai săturăm de trăit doar pentru noi și cauzăm așa de multă suferință celor din jur, care stau și așteaptă un mic ajutor de la noi. Hoția și lăcomia noastră e glasul din suferințele săracilor care strigă permanent către Dumnezeu.

„Cum să-ți pun sub ochi suferințele săracului, ca să înțelegi din ce suspine îți aduni tu comorile?” zice Sfantul Vasile cel Mare.

Cât să ne mai îngăduie, Dumnezeu? Ne omorâm copii prin avorturi pentru că ne speriem că nu avem ce le da de mâncare. Frate cu frate și soră cu soră se ceartă de la bani și averi. Oamenii se calcă în picioare pentru slavă lumească și putere, indiferent care le vor fi victimele.

Vin necazurile asupra lumii, după ce ani de zile Dumnezeu ne-a îngăduit în răutatea noastră.

De ce vin? Ca să nu ne credem stăpâni pe acest pământ. Să nu uităm că Domnul este Creatorul nostru și Judecătorul tuturor, și El conduce lumea, și nu mai marii ei, așa cum ne înșelăm adesea.

Dacă bogații nu scot banii din buzunar de bună voie pentru a-i ajuta pe cei săraci, după ani de zile în care Dumnezeu i-a răbdat prin iubire, îi va pedepsi tot din iubire, iar banii din conturi îi vor pierde în afaceri, îi vor da medicilor atunci când se îmbolnăvesc, îi vor scoate din conturi… fără să-și dorească

Prin urmare concluzia este următoarea: săracii mor de foame pentru că noi oamenii nu le dăm de mâncare și nu-i ajutăm, iar necazurile vin asupra lumii pentru că doar prin suferință oamenii se trezesc la realitate și ies din egoism.

Pământurile rodesc anual îndestul pentru toți, hamberele sunt mereu pline… dar lăcomia noastră duce la foametea altora.

Claudiu Balan © OrtodoxiaTinerilor.ro