Un singur guvern mondial, o singură monedă și o singură religie, sub o oligarhie permanentă, nealeasă de popoare

Planul elitelor pentru o noua ordine sociala

“Un singur guvern mondial, o singura moneda si o singura religie, sub o oligarhie permanenta, nealeasa de popoare, care se alege singura din cercurile ei, sub forma unui sistem feudal, ca in Evul Mediu.” – John Coleman, fost ofiter MI6 in cartea “Ierarhia conspiratorilor – Comitetul celor 300″

Agenda elitelor presupune in mare urmatoarele

1. Crearea unui guvern mondial dominat de catre o mica elita.
2. Crearea unei monede unice electronice cu ideea de a diviza lumea in doua clase : stapani si sclavi.
3. Implantarea in fiecare persoana a unui cip cu informatie biometrica cu datele sale si banii electronici care ii detine, asa obtinandu-se controlul asupra fiecarei persoane de pe planeta.
4. Reducerea drastica a populatiei pentru a ne controla mai usor si a administra resursele naturale.

Cum se va ajunge acolo ?

Planul este in desfasurare de cativa ani. Inceputa deja de cativa ani criza economica face jocul marilor corporatisti ce au in biroul lor masina de facut bani. Prin aceasta criza foarte multi oameni si-au pierdut economiile si locul de munca, in special in Europa si Statele Unite. Dupa cum s-a vazut in ultimi ani multe corporatii au inregistrat cresteri economice tocmai datorita crizei. In concluzie, doar omul de rand a avut de pierdut de pe urma crizei. „Criza este o modalitate de jaf. Atunci cand cineva da faliment, altcineva castiga din asta” – Dmitri Smirnov, economist. O alta consecinta a crizei sunt protestele oamenilor. Odata cu cresterea protestelor, elita va crea grupuri teroriste antisistem false,care pe langa crime vor instala haos . Consecinta finala va fi instaurarea unui guvern cu o auterita puternica de tip fascist, probabil tot la cererea populatiei.

Evolutia colapsului economic a urmat si va urma cursuri diferite. In Europa e generata ideea ca nici o tara nu va putea supravietui singura iar guvernul european stabilit va avea puteri din ce in ce mai mari diminuand suveranitatea nationala.

Tehnocratii au marele avantaj ca reusesc sa gaseasca argumente “stiintifice” pentru orice decizie pe care o iau elitele politice, astfel incit sa dea impresia ca decizia respectiva este nu doar necesara si inevitabila, ci si naturala, optima, raspunzand unor nevoi obiective. Aceasta elita intelectualo-tehnocratica este de fapt responsabila pentru constructia ideologica pe care se bazeaza “spalarea creierelor” majoritatii, de care aminteam mai sus.

Uniunea Europeana este un proiect conceput inca de la inceputurile sale (de catre Jean Monnet et. comp.) ca promovand interesele unei elite industrial/financiare in asa fel incit sa « scape » de sub controlul national. Ideea fundamentala a Comunitatii Europene a fost sa se erodeze puterea si autoritatea statelor nationale tocmai pentru a se da friu liber acestor interese industrial-financiare .

Deciziile capitale care au transformat Comunitatea Europeana in ceea ce este la ora actuala in principal: Piata Comuna, Uniunea Monetara Europeana si Tratatul de la Maastricht (partea politica a sa) au fost concepute si impuse de catre cel mai puternic lobby de la Bruxelles, acela al marilor industriasi si bancheri: Masa Rotunda a Industrialistilor (the Round Table of Industrialists). Ei au amenintat statele membre de la acea vreme, ca, pe sleau vorbind, isi vor lua “jucariile” si se vor muta spre zari mai benefice pentru interesele lor. Acestia au fost puternic sprijiniti de Comisia Europeana, condusa la acea vreme de Jacque Delors, care a reunit un grup de specialisti, toti sustinatori ai doctrinei economice neo-liberale, care sa promoveze interesele marilor corporatii internationale. Acest grup de intelectuali a venit cu argumente persuasive care prezentau aceast proiect ca servind intereselor statelor membre.

Largirea catre Est. Un proiect de tip colonialist. Nu s-a dorit niciodata aducerea statelor foste comuniste la nivelul economic si de buna stare al celor din Occident. Nu a existat niciodata un Plan Marshall doi pentru ele asa cum s-a intimplat dupa al Doilea Razboi cu Occidentul.

Ceea ce s-a dorit, in privinta tarilor estice, a fost sa se realizeze transformarea lor in piete de desfacere a produselor marilor corporatii transnationale, pe de o parte si sa se coordoneze lipsirea lor de orice mijloace de a face fata concurentei acestora, pe de alta parte.

Principalul instrument a fost procesul de accedere la UE prin care acestor state li s-a impus sa respecte o serie de conditii. Aceste conditii implicau o doctrina neo-liberala economica agresiva care nu s-a aplicat niciodata (pina acum) in Occident: privatizari rapide si masive in principal in folosul capitalului extern, taxarea indirecta si redusa a investitorilor straini (statele foste comuniste devenind un paradis fiscal pentru rechinii corporatisti transnationali), imposibilitatea de a-si proteja producatorii locali/nationali datorita regimului de “piata libera” prin care taxele la importuri (din UE) sint practic anulate.

Asa se face ca economia acestor state este redusa la componenta sa consumerista de import, cu foarte putine posiblitati de a-si pune la punct sectorul de productie, fie el industrial sau agrar, si de a deveni competitivi pe piata externa. De aici deficitul comercial mereu in crestere, de aici acumularea datoriilor publice, de aici actualele probleme de… criza “economica”. S-a demonstrat ca tot acest proiect economic vindut catre Est de catre UE ca o reteta sigura a succesului a fost conceput si avansat de catre acelasi lobby al Marilor Industriasi (si bancheri) si scurpulos manageriat de catre Comisia Europeana. Sursa: Facebook