Alimente cu har: povestea produselor tradiționale de la Mănăstirea Aninoasa

Povestea produselor mănăstirești a început cu multe sute de ani în urmă, când Sfântul Antonie a primit de la Îngerul Domnului taina mântuirii: rugăciunea împletită cu lucrul mâinilor. Așa spune părintele Clement, starețul Mănăstirii Slănic și duhovnicul Mănăstirii Aninoasa.

Măicuțele de la Mănăstirea Aninoasa viețuiesc întocmai. Se roagă și muncesc. Rodul acestei viețuiri sunt produsele naturale pe care le scot la vânzare în magazinul mănăstiresc pentru a-și asigura traiul și pentru a ajuta câteva familii sărmane dimprejurul mănăstirii, potrivit informațiilor publicate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR).

„Noi nu producem pentru a face comerț. Nu vrem să mărim hambarele, precum bogatul din Sfânta Scriptură. Chiar dacă cererile vor spori, vom produce atât cât ne e necesar pentru a ne întreține și pentru a ajuta, la nevoie, pe cei mai săraci de aici, din comună”, a dezvăluit părintele Clement.

Produsele Mănăstirii Aninoasa au atestate eliberate de Ministerul Agriculturii încă din anul 2006 și au reușit să obțină atestate și pe noua legislație, mult mai severă. Mierea, siropurile de fructe și lactatele mănăstirești de la Aninoasa și-au câștigat deja un public fidel. Maicile au avut propriul stand la târgul de produse tradiționale, desfășurat în perioada 23-24 august la București, în fața clădirii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„Am participat la târg în mod excepțional, adică făcând excepție de la ceea ce înseamnă viața de zi cu zi într-o mănăstire, deoarece am fost chemați de către reprezentanții Ministerului pentru a ni se înmâna atestatele, reînnoite la nivel național”, spune părintele Clement.

Produsele s-au vândut bine.

„Am avut bucuria să revină la târg după-amiază câteva persoane care cumpăraseră dimineața sirop mănăstiresc. Gustaseră și le plăcuse și s-au hotărât să-și facă mai multe provizii din același produs, pentru iarnă. Alții au venit la mănăstire în săptămânile următoare. Ne căutaseră duminică, la București, și nu ne mai găsiseră. Atât lactatele, mai ales cașcavalul și untul de casă, bătut în putinei, cât și siropurile au fost apreciate de cumpărători”, mărturisește părintele.

Rețete tradiționale, rugăciune și binecuvântare

La savoarea lactatelor, siropurilor de fructe și a mierii contribuie mai multe lucruri. În primul rând, e vorba despre tehnica și rețetele tradiționale, transmise din generație din generație în zona Argeșului și Muscelului.

„La Aninoasa, avem o maică de aproape 80 de ani. Pentru maicile tinere, ea este Mămuca. Ea știe toate rețetele specifice zonei. I-au intrat în sânge”, povestește părintele Clement.

Pe plan local, rețetele tradiționale nu sunt tocmai învăluite în mister.

„Orice gospodină din împrejurimi le știe. Fiecare pune câte ceva în plus sau în minus, dar, la bază, toate sunt la fel. Nu există cămară fără sirop, zacuscă, dulceață, pod fără poame, magazie fără putină cu brânză”, mai spune părintele.

Produsele mănăstirești de la Aninoasa au însă un secret nevăzut: rugăciune și binecuvântare.

„S-a demonstrat științific că dacă se iau două pahare cu același tip de apă și în fața unuia se vorbește urât, iar în fața celuilalt se rostesc cuvinte frumoase, în momentul înghețării, cristalele din primul pahar vor avea forme hidoase, iar cele din cel de al doilea vor fi regulate, întruchipând până și flori sau fluturi… Cu atât mai mult se transmite energia rugăciunii în bucatele pregătite de noi”, subliniază părintele de la Mănăstirea Aninoasa.

Materie primă naturală, fără conservanți sau arome

Maicile de la Mănăstirea Aninoasa se ocupă de absolut tot procesul de producere a mierii, lactatelor și siropurilor din fructe de pădure, de la cules și până la vânzare. Materia primă este cea naturală, fãră urmă de conservanți sau arome.

„Toate sunt naturale. Noi creștem animalele și le pășunăm în grădină. Tot noi uscăm fânul pentru iarnă. Avem livezi de pruni și meri, iar fructele de pădure și mugurii de brad îi culegem de pe dealurile din împrejurimi. Merg maicile și adună coșuri întregi. Cu stupii mergem în pastorală. Avem un apicultor angajat care se ocupă de ei. Dar extracțiile de miere le facem tot noi, eu și câteva maici mai rezistente la… înțepături”, spune părintele Clement.

Maicile Mănăstirii Aninoasa nu caută foloase deosebite și nu au planuri să extindă vânzările, căutând alte piețe de desfacere.

„Este posibil să mărim numărul bunătăților mănăstirești. Mai ales al siropurilor. O vom face în funcție de fructele pe care ni le va oferi grădina și pădurea. Din ce dă Domnul, din aceea producem. Nu cred că vom căuta o altă piață de desfacere pentru produse, deoarece suntem mulțumiți cu vânzările din mănăstire”, explică spune părintele Clement.

De la sfânta așezare pot fi cumpărate, ca produse tradiţionale atestate, unt, telemea şi caşcaval afumat de vacă, miere de albine bio, mere ecologice sau sau suc natural de mere.

Cititi mai multe pe stiriagricole.ro