ATENȚIE! Protejați-vă copiii de influențele sataniste ale neomarxismului cultural!

Conceptul de „nouă normalitate” și a implicațiilor sale sociale, politice și culturale: „noua normalitate” înseamnă banalizarea anormalității, în care nefirescul și patologicul înlocuiesc normalitatea tradițională. Această schimbare este parte a unei revoluții globale cu baze ideologice neo-marxiste, care încearcă să impună o „mare resetare” a societății.

Citește și: Minune pe malul Mării Negre: 12 delfini au scos din adâncuri o icoană a Maicii Domnului și au lăsat-o pe țărm

Conceptul de „nouă normalitate”:

Normalitatea ca o stare firească, caracterizată prin performanța medie și absența patologiilor.

„Noua normalitate” este o substituție a normalității cu nefirescul și patologicul, având un caracter revoluționar.

Această schimbare poate fi comparată cu revoluțiile din secolele XIX și XX, având ca bază ideologică neo-marxismul și ca instrument de implementare „marea resetare”.

Neo-marxismul și eșecul marxismului clasic:

Marxismul clasic a identificat cauza conflictelor sociale în inegalitățile generate de capitalism, concentrând bogăția la un pol al societății și sărăcia la celălalt.

În timp, capitalismul a evoluat către un capitalism monopolist de stat, în care statul devine capitalistul principal.

Marxismul a propus „dictatura proletariatului” ca mijloc de a elimina inegalitățile prin colectivizarea mijloacelor de producție, dar această utopie a eșuat în practică, deoarece oamenii și-au păstrat dorința de libertate și proprietate privată.

Reacția neo-marxistă:

Neo-marxiștii încearcă să corecteze „defectele” marxismului clasic, dar, în acest proces, se îndepărtează de principiile sale fundamentale. Ei promovează o formă de globalism cultural și identitar, care urmărește colectivizarea identității culturale înainte de cea patrimonială.

Neo-marxismul vizează crearea unui „om nou”, lipsit de identitate individuală, care să accepte dictatul puterii și să renunțe la proprietatea privată și la libertățile civile.

Colectivizarea culturală și globalismul:

Neo-marxiștii promovează colectivizarea culturală, care implică distrugerea identităților familiale, etno-culturale și religioase. Aceasta este văzută ca un pas spre dispariția statului-națiune și crearea unei societăți globale anonime.

Acest proces duce la o confuzie identitară și la dispariția diferențelor naturale, inclusiv a celor dintre sexe și roluri familiale.

Instrumentele „Marii resetări”:

• Anti-corupția: Combaterea corupției a devenit un instrument politic pentru a elimina oponenții „noii normalități”. În același timp corupția este menținută în mod intenționat pentru a slăbi coeziunea socială.
• Drepturile LGBTQ: Agenda LGBTQ este folosită nu pentru promovarea toleranței, ci pentru impunerea unei dictaturi a minorității care să ducă la proletarizarea identitară a întregii societății.
• Încălzirea globală și economia verde: Criza climatică este folosită ca justificare pentru schimbări economice și sociale radicale, care includ limitarea consumului și promovarea alimentelor sintetice.
• Pandemia COVID-19: Pandemia a fost folosită ca pretext pentru restricții severe ale libertăților individuale și pentru divizarea societății între „vaccinați” și „nevaccinați”.

Revoluția mondială și guvernarea oligarhică:

Procesele descrise mai sus nu sunt limitate doar la România sau Europa, ci este un proces care se vrea și este implementat la nivel global. Guvernarea mondială oligarhică a înlocuit democrația tradițională și a pus statele-națiune sub controlul corporațiilor globale.

Această „nouă normalitate” este menită să mențină și să consolideze puterea capitalului globalizat, în detrimentul libertăților individuale și ale statelor naționale.

Concluzie și rezistență:

Importanța dezvăluirii adevărului și a luptei împotriva acestei pseudo revoluții mondiale este crucială deoarece este primul pas către recuperarea libertății și înțelegerea corectă a problemei și expunerea ei publică.

Lupta împotriva „noii normalități” și a „marii resetări” este esențială deoarece aceste noi realități amenință să distrugă valorile fundamentale ale societății.

Credința ortodoxă și Ortodoxia în general joacă un rol esențial ca bastion al rezistenței împotriva „noii normalități” și a globalismului cultural promovat de neo-marxism.

Biserica Ortodoxă în general, și mai ales Biserica Ortodoxă Română (BOR), în particular, sunt un ultim bastion al identității naționale și umane, care se opune procesului de dezumanizare și de distrugere a valorilor tradiționale.

1. Apărarea identității naționale și umane: Ortodoxia este un pilon al identității naționale românești și, mai larg, al identității umane. Ea păstrează legătura cu valorile tradiționale, cum ar fi familia, credința religioasă și comunitatea, care sunt atacate de agenda neo-marxistă. În contextul globalismului cultural, care urmărește să elimine diferențele naționale și culturale, Biserica Ortodoxă este un factor de coeziune și rezistență, menținând legătura oamenilor cu rădăcinile lor spirituale și istorice.
2. Rezistența împotriva colectivizării culturale: Neo-marxismul promovează colectivizarea culturală, care implică distrugerea identităților individuale și comunitare. Ortodoxia, prin valorile sale, se opune acestui proces, păstrând diversitatea culturală și religioasă. Biserica Ortodoxă este un spațiu de libertate spirituală, unde oamenii își pot exprima identitatea și credința fără a fi supuși presiunilor globaliste de uniformizare.
3. Apărarea familiei tradiționale: Unul dintre obiectivele principale ale neo-marxismului este destructurarea familiei tradiționale, înlocuind rolurile de tată și mamă cu concepte neutre și relativizând diferențele naturale între sexe. Ortodoxia, prin învățăturile sale, apără familia naturală ca fundament al societății. BOR a fost unul dintre puținele instituții care au luat poziție în legătură cu referendumul pentru familie din România, deși a fost criticată pentru neutralitatea sa. Cu toate acestea, ortodoxia rămâne un sprijin moral pentru cei care susțin valorile familiei tradiționale.
4. Rezistența împotriva globalismului cultural: Ortodoxia este văzută ca un obstacol în fața globalismului cultural, care urmărește să înlocuiască identitățile naționale și religioase cu o identitate globală anonimă. Biserica Ortodoxă, prin structura sa organizațională bazată pe națiuni, păstrează legătura între credință și identitate națională. În contextul atacurilor împotriva BOR, autorul subliniază că acestea sunt motivate de dorința de a elimina ultimul bastion al rezistenței împotriva globalismului progresist.
5. Apărarea libertății spirituale și a demnității umane: Neo-marxismul promovează o viziune mecanică și desumanizantă asupra omului, reducându-l la un simplu robot biologic lipsit de identitate și conștiință. Ortodoxia, prin învățăturile sale despre demnitatea umană și libertatea spirituală, se opune acestei viziuni. Biserica Ortodoxă oferă o alternativă spirituală la materialismul și ateismul militant promovat de neo-marxism, reafirmând rolul credinței în viața umană.
6. Rolul Bisericii Ortodoxe Române (BOR): În contextul românesc, BOR este văzută ca un factor de stabilitate și rezistență împotriva schimbărilor impuse de „noua normalitate”. Ea este criticată pentru unele poziții neutre (cum a fost în cazul referendumului pentru familie), dar rămâne o instituție-cheie în apărarea valorilor tradiționale. Atacurile împotriva BOR, inclusiv calomniile și mistificările, sunt interpretate ca parte a unei strategii mai largi de a slăbi influența bisericii și de a o marginaliza în fața agendei globaliste.
7. Ortodoxia ca alternativă la dezumanizare: În contrast cu viziunea neo-marxistă, care urmărește să reducă omul la un simplu consumator lipsit de identitate, ortodoxia oferă o viziune holistică asupra omului, care include dimensiunea spirituală, morală și comunitară. Prin învățăturile sale despre iubire, milă și respect pentru viață, ortodoxia se opune procesului de dezumanizare promovat de globalism.

Citește și: Dumnezeu îți dă timp, dar nu te așteaptă la nesfârșit! – Avertismentul Sfântului Teofan Zăvorâtul

Concluzie: Ortodoxia (și mai ales Biserica Ortodoxă Română) joacă un rol crucial în apărarea identității, valorilor tradiționale și libertății spirituale în fața presiunilor globalismului și neo-marxismului. Ea este văzută ca un bastion al rezistenței împotriva procesului de colectivizare culturală și de distrugere a structurilor sociale tradiționale. Prin menținerea legăturii cu rădăcinile spirituale și naționale, ortodoxia oferă o alternativă la „noua normalitate” și la agenda „Marii resetări”.

Sursa: ortodoxia.ro