Baza programului de rugăciune să fie dragostea de Hristos
Vă rugăm să daţi un sfat cu privire la un program de rugăciune pentru tineri, dar şi pentru laici în general.
Înainte de a mai spune ceva, trebuie să vă amintesc că eu nu sunt părintele vostru duhovnicesc. O să vă vorbesc ca un învăţător din afara, nu vă voi spune ce trebuie să faceţi dumneavoastră, ci ceea ce spun eu fiilor mei duhovniceşti.
Primul lucru pe care trebuie să-l facă este să urmeze toată viaţa bisericească, liturgică. Să aibă Biserica ca centru de referinţă pentru casa lor. Apoi trebuie să aibă un părinte duhovnicesc căruia să-i spună păcatele şi să-i împărtăşească gândurile. Pentru că înlăuntrul inimii noastre au intrat tot felul de gunoaie, de praf. Dumnezeu este iubire şi de oameni iubitor. Nu este nici poliţist, nici judecător. Apoi în fiecare dimineaţă şi seara trebuie să facă rugăciune. Se scoală de dimineaţă, se spală pe faţă. Nu trebuie să-i spună „Bună dimineaţa!” lui Dumnezeu? După cum spun „Bună ziua!” celor apropiaţi, nu trebuie să-i spună şi lui Dumnezeu „Bună ziua!”? Să spună cele rânduite: „Împărate ceresc” şi celelalte rugăciuni începătoare. Dacă va spune psalmii Utreniei, bine va face. Seara să spună Pavecerniţa sau bucăţi din Pavecerniţă. Şi nu după ce ne-am uitat toată ziua la televizor şi suntem obosiţi, să-I spunem lui Dumnezeu un „Noapte bună!” obosit. Nu este posibil să dăm tuturor celorlalţi sau să consumăm pentru toate celelalte lucruri lumeşti cele mai bune, cele mai treze ore ale noastre şi pentru Dumnezeu să fim obosiţi, moţăiţi şi grăbiţi.
Dincolo de toate acestea eu dau mare importanţă rugăciunii: „Doamne Iisuse Hristoase miluieşte-mă”. 10-15 minute dimineaţa, când se scoală cineva să se ducă într-un loc retras şi să zică „Doamne Iisuse…”. De asemenea, seara, înainte de a se culca, să zică, 10, 15, 20 de minute „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă”. Iar pe tot parcursul zilei să aibă în minte rugăciunea aceasta. Un tânăr care iubeşte o fată se gândeşte în continuu la ea. De asemenea, mama care îşi iubeşte copilul se gândeşte continuu la el. Dacă iubim pe Dumnezeu, trebuie să ne gândim în continuu la El. Pe drumul dintre casă şi serviciu, omul să zică întruna: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă”. Când sunt în maşină şi conduc, să câştig vremea şi să zic „Doamne Iisuse”. Eu când călătoresc cu maşina am un şofer cu care am convenit ca în timp ce mergem să nu vorbim. Şi fie citesc, fie scriu, fie fac rugăciunea. Aşa am scris un articol în limba greacă în care spun că maşina mitropolitului este fie birou, fie dormitor, fie loc de rugăciune. Unii au interpretat greşit ceea ce am spus. Sfântul Apostol Pavel le spunea creştinilor şi le vorbea laicilor: „Rugaţi-vă neîncetat!” (I Tesaloniceni 4, 17). Le spunea creştinilor care trăiau în lume. Ce înseamnă rugăciune neîncetată? Înseamnă ca mintea noastră să fie neîncetat la Dumnezeu.
Asociaţia Psihologilor din America a editat o carte în care vorbeşte despre metodele terapeutice ale diferitelor religii. Şi acolo unde se referă la Ortodoxie, foloseşte un fragment din cartea mea „Psihoterapia ortodoxă”: „ortodocşii au rugăciunea către Hristos. Şi această rugăciune are aceleaşi rezultate în depresie ca şi medicamentele.” Este un lucru extraordinar că asociaţia aceasta a psihologilor din America ajunge să spună că rugăciunea are aceleaşi rezultate ca şi medicamentele. Pentru că atunci când spunem rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă”, fug gândurile şi se eliberează mintea de sub influenţa gândurilor. Şi apoi se eliberează şi inima de patimi pentru că nu se mai hrăneşte din gândurile rele. În acelaşi timp, atunci când facem rugăciune, primim harul şi binecuvântarea lui Dumnezeu. Acest lucru este foarte important. De asemenea atunci când spunem rugăciunea producem un gând bun.
Mitropolitul Antonie Boloom a scris o carte – „Şcoala rugăciunii”. Şi Cuviosul Sofronie de la Essex când îl întrebam ce este rugăciune spunea: „Începeţi să vă rugaţi! Rugaţi-vă! Şi veţi vedea ce este rugăciunea, veţi încerca rugăciunea”.
Facem rugăciune dimineaţa şi seara, dar tot timpul zilei mintea noastră trebuie să fie la Dumnezeu: „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă”. Copilul dumneavoastră e plin de viaţă, face ceva rău sau vă întreabă ceva la care nu ştiţi ce să răspundeţi. Înainte să răspundeţi spuneţi; „Doamne Iisuse Hristoase, luminează-mă” şi după ce spuneţi rugăciunea aceasta îi răspundeţi. La fel facem şi noi duhovnicii atunci când spovedim. Când vin oamenii şi ne spun tot felul de păcate trebuie să zicem în continuu: „Doamne Iisuse Hristoase, luminează-mă ce să spun”.
Ce face un sportiv care vrea să se antreneze pentru alergare? Se va duce pe stadion. Va trebui să aibă un antrenor în orice caz. Mai întâi se va încălzi şi apoi va alerga pe stadion. Şi pe măsură ce va alerga, va învăţa ce este sportul.
Avem un program de rugăciune, dar în primul rând trebuie să avem dragoste şi atunci când cineva are dragoste faţă de Hristos lasă deoparte toate programele.
Ierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos şi Sfântul Vlasie
Articol relatat de portalul pemptousia.ro