Bisericile scufundate din România
Sub multe dintre barajele, lacurile de acumulare sau canalele de irigaţie se ascund ruinele unor lăcaşuri de cult vechi de sute de ani. Biserici, morminte… Multe dintre ele strămutate în perioada comunistă atunci când lucrările de inginerie hidrotehnică erau în plină glorie. Altele însă au fost scufundate, la propriu! Însă multe dintre bisericile scufundate s-au încăpăţânat să iasă la suprafaţă.
Avântul tehnologic din secolul 20 şi încăpăţânarea lui Ceauşescu de a transforma România cu orice preţ au dus la dispariţia multor lăcaşuri de cult. Nu a contat istoria, nu a contat unicitatea lor, nu a contat sufletul oamenilor… Multe dintre biserici, alături de sate întregi, au fost acoperite de ape în urma lucrărilor de inginerie hidrotehnică.
Au trecut zeci de ani de atunci, însă urmelor lor se mai pot vedea şi azi… o turlă care iese în mijlocul unui lac în care au fost deversate deşeuri sau fundaţia altarului care a răzbit noroaiele de pe fundul unei bălţi asanate sunt câteva dintre locurile rupte din Rai. Locuri pe care le poţi vedea şi azi…
Descoperă-le în galeria foto!
Biserica ortodoxă Măgureni, Lacul Săruleşti, jud. Călăraşi / Potrivit adevarul.ro, câteva sate din comuna Săruleşti, aflată la aproximativ 40 de kilometri de Bucureşti, au fost înghiţite de apele nemiloase în anul 1983 când s-au început lucrările la canalul Dunăre-Bucureşti. Şi astăzi când apele seacă ies la iveală ruinele unei biserici, fundaţia unei şcoli sau a unei case şi chiar un cimitir. Pe fundul lacului Săruleşti se află satele Ciofliceni şi Pavliceni, părţi din Săruleşti-sat, Presna şi Sănduliţa. Localităţile au fost inundate de comunişti pentru realizarea canalului, proiect ce a fost însă abandonat în anul 1989 deoarece s-a constatat că nu se poate menţine un nivel navigabil constant până în Capitală. Foto: xplorio.ro
Biserica ortodoxă Giurcuţa de Jos, Lacul Beliş, judeţul Cluj / Potrivit Wikipedia, la inceputul anilor ’70, pe vatra veche a satului Beliş s-a construit barajul Beliş-Fântânele, iar locuinţele au fost strămutate pe deal. Satul vechi, Giurcuţa de Jos, cu vatra şi mormintele strămoşilor a fost inundat de apele lacului de acumulare Fântânele. Vara când nivelul apelor lacului scade, se pot vedea ruinele satului, în special biserica. Foto: pensiunebelis.ro
Biserica ortodoxă Geamăna, iazul de decantare Valea Sesei, judeţul Alba / Cândva, la Geamăna, în munţii Apuseni era un sat, potrivit primanatura.ro. Acum e acoperit aproape în totalitate de deşeuri provenite de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Localnicii au fost obligaţi să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a scăpa de invazia sterilului, care în timp le-a acoperit biserica, le-a înghiţit cimitirul. Foto: primanatura.ro
Biserica catolică din Lacul Cinciş, judeţul Hunedoara / Potrivit geografilia.blogspot.ro, Lacul de acumulare Cincis se găseşte în Munţii Poiana Ruscă, la circa 10 kilometri de municipiul Hunedoara, într-o zonă de un pitoresc aparte care atrage mii de turişti. Lacul de acumulare a fost amenajat pe amplasamentul satului Cincis, în anul 1962, când au fost strămutate peste 800 de familii. Când nivelul apelor este scăzut, în coada barajului se mai văd încă ruinele fostului aşezământ, atestat documentar în 1360, care a fost înghiţit de ape. Foto: dreamdestinations.ro
Biserica catolică Bezidu Nou, Lacul Bezid, judeţul Mureş / Pe pârâul Cuşmed si pe Niraj aveau loc numeroase inundaţii ce ameninţau oraşul Târnăveni si Sângeorgiu de Pădure (din care face parte sătucul Bezidu Nou), aşa că autorităţile comuniste iau decizia să realizeze un baraj de pamânt si să instaleze o mică hidrocentrală sub el. Conform geografilia.blogspot.ro, microdepresiunea în care se afla acest sat înfloritor trebuia inundată, iar oamenii strămutaţi la bloc, în Sângeorgiu. În 1989 apa cea mare a venit repede şi a umplut satul şi uliţele, a dărâmat casele din chirpici şi a inundat cele două lăcaşe de cult, catolic şi evanghelic. Acoperişul turlei a căzut în 2006. Foto: Wikipedia
(sursa one.ro)
