Cel ce primeşte cuvintele adevărului primeşte pe Dumnezeu-Cuvântul
Cel ce în ascuns amestecă întru poruncă voia sa, preacurvar este, precum s-a arătat la înţelepciunea lui Solomon (conform Pilde 6, 32), iar pentru lipsă de minte, dureri şi necinstiri suferă.
Precum potrivnică este adunarea la un loc a apei şi a focului, aşa se împotriveşte smereniei îndreptăţirea în cuvinte. De voieşti a te mântui, iubeşte cuvânt adevărat, şi niciodată prosteşte (ca un mojic) să te întorci dinspre măsură. Cuvânt adevărat a schimbat pui de năpârci, cărora le-a arătat cum să fugă de mânia ce va să vină.
Cel ce primeşte cuvintele adevărului primeşte pe Dumnezeu-Cuvântul. Că zice Domnul: „Cel ce vă primeşte pe voi, pe Mine Mă primeşte” (Matei 10, 40). Slăbănog slobozit prin pod (acoperiş) este păcătosul cel mustrat de cei credincioşi după Dumnezeu (Marcu 2, 4), care pentru credinţa acelora a luat iertare. Cel ce urăşte mustrarea este arătat că zace cu toată aşezarea în patimă; iar cel ce iubeşte mustrarea este purtat după deprindere. Precum cei ce înoată pe mare cu dulceaţă rabdă arşiţa soarelui, tot aşa şi cei ce urăsc răutatea iubesc mustrarea; căci precum soarele e potrivnic vânturilor, tot aşa şi mustrarea e potrivnică patimilor.
Extras din Everghetinosul, Vol. 1-2, trad. de Ștefan Voronca, Ed. Egumenița, Galați, 2009, pag. 188-189
