Descoperirea cutremurătoare a Părintelui Sava despre puterea uluitoare a pomenirii sufletelor în timpul Sfintei Liturghii
Cartea „Minuni şi descoperiri din timpul Sfintei Liturghii” dezvăluie profunzimea harului divin care acoperă jertfa cea fără de sânge, subliniind importanța pomenirii sufletelor adormiților. „Harul divin care acoperă jertfa cea fără de sânge se oferă nu numai celor vii, ci şi morţilor. De aceea slujitorii nu încetează să se roage nu numai „pentru sănătatea”, ci şi „pentru odihna sufletelor adormiţilor robilor lui Dumnezeu”.
Citește și: Dacă prind vrăjile, cum se dezleagă ele?
Această lucrare remarcabilă evidențiază exemplul părintelui Sava Duhovnicul, un monah atonit (1821-1908) cunoscut pentru credința și dragostea sa neclintită. „Cu cât sunt mai mari credinţa şi dragostea preoţilor, cu atât mai mare este numărul numelor care se pomenesc la proscomidie”.
Părintele Sava, aparent un călugăr firav, dezvăluia o lumină interioară divină în timpul slujbelor. „Părea, cu trupul lui firav, un neînsemnat călugăr. Însă când slujea, chipul lui lumina ca lumina unui înger”. În timpul proscomidiei, pomenea neîntrerupt un număr impresionant de nume, folosind un disc de mari dimensiuni. „La proscomidie, pomenea nume „fără de număr”. Folosea un disc foarte mare şi pentru două-trei ore scotea părţi şi pomenea neîntrerupt”.
Când era întrebat de ce se dedică cu atâta ardoare pomenirii, părintele Sava răspundea cu bucurie: „Nu obosesc, răspundea acela. Din contră, simt o mare bucurie. Se folosesc mult cei pomeniţi. Folosinţa lor e bucuria mea”.
Descoperirea divină care a marcat viața părintelui Sava
Tânăr fiind, părintele Sava a avut o experiență vizionară ce i-a schimbat pentru totdeauna înțelegerea asupra pomenirii. „În 1843 mi-au dat câteva nume pentru 40 de liturghii. În ziua în care urma să fac ultima liturghie, aşteptând duhovnicul meu ca să pot citi rugăciunile începătoare, m-am sprijinit de strană, am aţipit şi am văzut acest vis: eram îmbrăcat cu veşmântul meu preoţesc şi stăteam în faţa sfintei mese, deasupra căreia era aşezat Sfântul Disc plin de Sângele lui Hristos. Văd atunci un înger al Domnului, în chip de preot, care a luat hârtia cu numele de la proscomidie şi s-a apropiat de Sfânta Masă. Acolo, după ce a pus hârtia lângă sfântul disc, a luat linguriţa şi a înmuiat-o în Sângele lui Hristos şi a şters un nume, şi tot aşa până hârtia rămăsese curată”.
După această revelație, duhovnicul său i-a explicat semnificația visului: „Tu nu eşti vrednic ca să li se ierte păcatele acelora pe care i-ai pomenit. Prin credinţă au luat iertare de păcate”.
Această experiență l-a determinat să-și dedice întreaga viață pomenirii, considerând-o o lucrare sfântă: „Acest vis este motivul pentru care pomenesc numele tuturor”.
Citește și: Un model tradițional al familiei creștine, în care rolurile sunt bine definite
Astfel, prin exemplul părintelui Sava, se evidențiază puterea rugăciunii în cadrul Sfintei Liturghii și importanța pomenirii celor adormiți pentru folosul sufletelor lor.