Diavolul, invidia și omul

Mă mir de pizma diavolului, pentru că nu putea acest demon viclean să vadă purtare îngerească în trupul omului.

Cum el însuşi, în clipa în care s-a mândrit, a fost izgonit din cinstea ce-i fusese dată, aşa ar dori să vă facă şi vouă. Prin călcarea poruncii a vrut să vă ducă la pedeapsa morţii şi să-şi aline pizma, precum a spus iarăşi înţeleptul: „Iar prin pizma diavolului, moartea a intrat în lume” (Înţelepciunea lui Solomon 2,24).

Diavolul, fiind îmboldit de ură şi de ciudă şi nerăbdând nenumăratele binefaceri ce i-au fost date omului încă de la facerea sa, orbit de ciudă s-a repezit la înşelăciunea cea aducătoare de moarte.

Sfântul Ioan Gură de Aur

Extras din Diavolul și magia, texte patristice culese și traduse în neogreacă de Ierom. Benedict Aghioritul, trad. din neogreacă de Zenaida Anamaria Luca, Ed. Agaton, Făgăraș, 2012, pag. 8