Înfricoşata vedenie a Sfântului Antonie despre eretici

sf antonie cel mare

Este cu adevărat înfricoșată vedenia avută de Sfântul Antonie pentru ereticii afl aţi în bisericile dreptslăvitoare. Această vedenie ilustrează și explică sugestiv pricinile pentru care Sfi nţii Părinţi opresc cu canoane sobornicești intrarea ereticilor în sfi nţitele locuri, participarea lor la slujbe și liturghii, rugăciunea împreună și închinarea împreună cu dreptslăvitorii. Ereticii, care nu primesc învăţăturile Bisericii, ale Apostolilor și Sfi nţilor, sunt înrâuriţi de draci și de tatăl lor, diavolul, spre a-și propovădui vederile rătăcite. Pentru aceasta, învăţătura lor e „stearpă, neînţelegătoare și a minţii celei nedrepte, precum este necuvântarea catârilor”.

Sfântul Antonie s-a cutremurat și s-a înspăimântat când Dumnezeu i-a îngăduit să vadă arienii în jurul Sfi ntei Mese ca niș- te catâri, lovindu-o și pângărindu-o. Atât de mare era necazul și tristeţea sa, încât a început să plângă, la fel ca și mulţi alţi credincioși de astăzi, mâhniţi și înlăcrimaţi la vederea ereticului papă intrând și pângă- rind biserica Sfântului Gheorghe din Fanar, același Sfânt pe care Vaticanul l-a abolit. Suntem siguri că dacă patriarhii, arhiepiscopii și episcopii ar citi și afl a despre vedenia Sfântului Antonie – bineînţeles, ca niște dreptslăvitori care cinstesc și urmează pe mai departe viaţa și predania Sfi nţilor – vor înceta primirile și vizitele reciproce, săptă- mânile de rugăciune împreună și trimiterea reprezentanţilor lor la sărbătorile anuale. Altfel, și ei se vor face părtași în înfricoșata vedenie a Sfântului Antonie.

Potrivit „Vieţii” istorisite de Marele Athanasie,“pe când Marele Antonie ședea, îndeletnicindu-se cu rucodelia sa, a fost răpit cu duhul și suspina fi ind în vedenie. Apoi, după câtva timp, s-a întors către monahii cei ce erau împreună și, cutremurându-se, tot suspina. Și, plecându-și genunchii, a rămas așa multă vreme, iar după aceea s-a sculat Stareţul plângând. Înfrico- șându-se și înspăimântându-se cei ce erau cu dânsul, îl rugau să le arate cele văzute, supărându-l și silindu-l să le spună; atunci el, suspinând tare, a spus către dânșii: «O! fi ilor, mai bine ar fi fost să mor mai înainte de a mi se face vedenia aceasta. Mânia lui Dumnezeu are să cadă asupra Bisericii, și ea are să fi e dată oamenilor celor ca dobitoacele necuvântătoare. Am văzut Sfânta Masă a Bisericii și împrejurul ei stând catâri pretutindeni, dând cu picioarele celor dinăuntru ca și cum s-ar fi făcut niște azvârlituri de picioare ale dobitoacelor ce umblă fără de rânduială. Deci, atunci suspinam că am auzit un glas, zicând: „Se va defăima altarul Meu». Acestea le-a văzut Stareţul și după doi ani s-a și întâmplat năvălirea arienilor și răpirea Bisericilor, când și vasele cu sila răpindu-le, făceau să fi e purtate de mâini păgânești; când și pe păgânii de la prăvă- lii îi sileau să-i aducă cu dânșii și, fi ind ei de faţă, jucau deasupra Mesei precum voiau. Atunci toţi am cunoscut”, zice Sfântul Athanasie, „că azvârliturile de picioare ale catârilor vestite lui Antonie înainte, acum arienii le lucrau ca dobitoacele. După ce a văzut această vedenie, a mângâiat pe cei ce erau cu dânsul, zicându-le: «Nu vă mâhniţi, fi ilor, că precum s-a mâniat Domnul, așa Se va milostivi iarăși și degrabă își va lua Biserica podoaba sa, va străluci după obicei și veţi vedea pe cei izgoniţi, așezaţi iarăși la locurile lor, iar păgânătatea ducându-se și ascunzându-se în cuiburile sale; apoi dreapta credinţă biruind va avea toată libertatea pretutindeni; numai să nu vă întinaţi unindu-vă cu arienii, că nu este a apostolilor învăţătura aceasta, ci a dracilor și a tatălui lor, învăţătură care este stearpă, neînţelegătoare și a minţii celei nedrepte, precum este necuvântarea catârilor».”

Mânia lui Dumnezeu a cuprins Biserica de mulţi ani. Papismul și ecumenismul biruiesc. La vremea lor, Marele Athanasie și ceilalţi Sfi nţi Părinţi au înţeles primejdia înfăţișată în vedenia Marelui Antonie. Suntem acum martori ai întinării bisericilor și Sfi ntelor Altare cu rugăciuni în comun și liturghii laolaltă cu „neînţelegătorii” (iraţionalii) eretici; asistăm la această întinare și o lăudăm, alăturându-ne noi înșine la lovirea Sfi ntei Sfi ntelor.

Dacă privește cineva la liturghiile și rugăciunile în comun ale ecumeniștilor, precum cele din Canberra, de la a Șaptea Adunare Generală a Consiliului Mondial al așa-ziselor Biserici, cu frecventa participare a preoţilor homosexuali care îndrăznesc să ţină Sfântul Potir, precum și a episcopeselor și preoteselor, priveliștea depășește chiar și vedenia Marelui Antonie.

Sursa: aparatorul.md

1 răspuns

  1. Vasile spune:

    Daca tot vorbim de erezie, de ce nu spunem nimic de panerezia tuturor timpurilor care este ecumenismul si despre asazisul sinodul din Creta ?
    Ascultati marturia Parintelui Iulian de la Schitul romanesc Prodromul din sfantul Muntele Atos:
    https://www.youtube.com/watch?v=SlFpCulOE7Y

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.