O mănăstire ORTODOXĂ rezistă și astăzi în mijlocul musulmanilor, după 1.500 de ani de la înființare. Cum e posibil?

La poalele muntelui Sinai se află Mănăstirea Sfânta Ecaterina, descrisă ca fiind „cea mai veche mănăstire creștină din lume” sau „Sfânta Mănăstire a lui Dumnezeu făruită în muntele Sinai”. Această sfântă așezare pentru creștini supraviețuiește și astăzi în această zonă ostilă a lumii datorită unui acord extrem de vechi și controversat, după cum o să vedem în cele ce urmează.

Muntele Sinai, cunoscut și sub numele de muntele Horeb se află în Egipt și este considerat a fi locul unde Moise a primit tăblițele cu cele 10 porunci date de Dumnezeu. Deși toate celelalte așezări creștine din zonă au ajuns sub stăpânirea popoarelor musulmane, mănăstirea și-a păstrat până astăzi autenticitatea și menirea creștină.

Povestea Mănăstirii Sf. Ecaterina nu este tocmai clară. Se presupune că istoria sa a început odată cu anexarea Regatului Nabataean de către romani în timpul sec. II d.Hr. Numeroasele conflicte din regiune au atras atenția mai multor călugări creștini, care aflați în căutarea unui vieți ascetice, departe de societatea romană pe care europenii încercau să o impună în zonă, s-au adăpostit la poalele muntelui unde și-au construit mai multe chilii.

Prima piatră de temelie a mănăstirii este considerată a fi „pusă” în timpul primei jumătăți a secolului al 4-lea d.Hr, de către împărăteasa Elena. Aceasta a ordonat construirea unei capele pe munte dedicată Fecioarei Maria, locul fiind considerat în prezent ca partea cea mai sfântă din cadrul mănăstirii.

După plecarea romanilor în a doua jumătate a secolului al 4-lea d.Hr, călugării cer ajutorul imperiului bizantin pentru a proteja locul sfânt. În timpul secolului al 6-lea d.Hr, un zid fortificat din blocuri de granit a fost construit în jurul capelei de către împăratul bizantin, Iustinian I. Mai apoi același împărat construiește aici Mănăstirea Rugului Aprins, pe care o finalizează în anul 560 d.Hr, chiar înainte de a muri. În timpul secolul 10 d.Hr, în lăcaș sunt aduse mai multe moaște printre care și cele ale Sfântei Ecaterina. Tot atunci mănăstirea în schimbă și denumirea.

În timpul secolul al VII-lea, noua credință islamică a apărut în Peninsula Arabică. Cucerirea arabă a pus capăt, în cele din urmă, creștinismului în Peninsula Sinai. În plus, de la începutul secolului al IX-lea, se spune că numărul călugărilor din mănăstire a fost redus la 30. Cu toate acestea, mănăstirea a continuat să existe.

Legendele spun că pentru a putea rezista, călugării de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina au solicitat protecția de la însuși Profetul Muhammad. Acesta ar fi acceptat cererea, numindu-i pe creștini frați de credință. Un document controversat, cunoscut sub numele de Actiname ( „Sfânt Testament”) se crede că a fost semnat de către Profet în anul 623 d.Hr. Conform acestui manuscris, călugării Mănăstirii Sf. Ecaterina au fost scutiți de la plata taxelor și de la stagiul militar obligatoriu. În plus, musulmanii au fost chemați pentru a proteja mănăstirea și a le oferi călugărilor tot sprijinul de care aveau nevoie.

Acordul dat de Mohamed Mănăstirii Sf Ecaterina, Sinai, Egipt sursă foto: https://en.wikipedia.org/wiki/File:The_Patent_of_Mohammed.jpg

Ca un gest de reciprocitate, în timpul perioadei de Fatimid, călugării au permis transformarea uneia dintre bisericile din cadrul mănăstirii într-o moschee. În ciuda trecutului, instabilitatea politică recentă din Egipt a avut un impact negativ asupra mănăstirii. În 2013, mănăstirea a fost închisă temporar din cauza deteriorării situației din țară. Aceasta este o atracție turistică populară, vizitatorii fiind principala sursă de venit atât pentru mănăstire cât și pentru comunitățile din jur, formate atât din creștini cât și din musulmani.

Surse: theguardian.com, sacred-destinations.com, ancient-origins.net.

Traducere și adaptare: Radu Ungureanu

Articol relatat de portalul Cunoaște Lumea.