Pr. Iosif Vatopedinul: Soţiei nu trebuie să-i ascundeţi nimic, pentru că va veni vremea când veţi fi descoperiţi

Recomandările pentru o viață de cuplu armonioasă sunt esențiale într-o societate în care relațiile sunt adesea puse la încercare de ritmul rapid al vieții moderne. Părintele Iosif Vatopedinul oferă zece îndrumări pentru bărbați, sugerând responsabilitățile pe care aceștia le au față de soțiile lor, astfel încât relația să fie stabilă și plină de iubire. Aceste sfaturi sunt expuse clar și sincer, oferind o viziune profundă asupra valorilor care pot consolida căsnicia.

Pentru început, dragostea într-o căsnicie trebuie să fie o dovadă sinceră și activă, în special venind din partea bărbatului către femeie. „Într-o căsnicie, dragostea trebuie să vină, îndeosebi dinspre bărbat spre femeie. Acest lucru l-a făcut şi Hristos faţă de Biserica Sa. S-a dat pe Sine Însuşi ca să o facă slăvită.”

Un bărbat nu trebuie să își exprime dragostea doar în momente ocazionale, ci constant, demonstrând că toate eforturile și munca sa au un singur scop: fericirea soției. „Bărbatul să nu înceteze să-i arate soţiei dragostea sa, precum şi faptul că toata truda şi toată strădania lui au un singur scop: ca ea să fie fericită.”

Pe lângă rolul de soț, un bărbat trebuie să fie versatil în relație, având capacitatea de a fi uneori tată, alteori frate, prieten și întotdeauna partener. Aceasta contribuie la un mediu de stabilitate și armonie în cuplu. „Soţul ar trebui să fie pentru soţie – în funcţie de împrejurări – uneori tată, alteori frate, altădată prieten şi întotdeauna bărbat al ei. Dacă va face asta, va avea parte de o atitudine netulburată şi armonioasă din partea soţiei, care, de multe ori este mai binevoitoare şi mai jertfelnică, dar alteori, în faţa unor evenimente neînsemnate, se descurajează şi se teme.”

Lipsa de loialitate sau abandonarea legăturii afective pot afecta căsnicia, iar bărbatul, fiind capul familiei, trebuie să fie vigilent și să păstreze acest angajament viu. „Bărbatul, care este cap familiei, să nu trădeze dragostea şi legătura cu soţia, deoarece diavolul şi slujitorii lui nu vor înceta niciodată să-i războiască, pentru a lovi însăşi rădăcina vieţii.”

Un alt aspect esențial este înțelegerea și tratamentul delicat față de soție, deoarece natura acesteia poate fi influențată de emoții. „Bărbatul ‘Să trăiască în înţelepciune cu femeia sa, ca fiind făptură mai slabă’, (1Pt. 3,7). Asta înseamnă că înstrăinarea femeii se vindecă prin iubire şi prin delicateţe, nu prin dojană şi mânie.”

Este important de menționat că, uneori, natura protectoare a soției poate duce la invidie, dar aceasta provine din dragoste. Bărbatul trebuie să își folosească tandrețea pentru a calma aceste temeri. „Firea femeii este atât de slabă, încât îndată ce vede că soţul arată o oarecare amabilitate unei alte femei, fie colegă de serviciu, fie prietenă, în sufletul femeiii se aprinde invidia. Nu pentru că ar fi o pornire pătimaşă ci, din pricina dragostei ce i-o poartă soţului. De aceea soţul trebuie, prin tandreţe, să găsească ‘butonul’ de îmblânzire a soţiei.”

De asemenea, după nașterea primului copil, nevoile soției pot suferi o schimbare, iar bărbatul trebuie să fie atent la acestea, fiind tandru și afectuos. „Femeia, după naşterea primului copil, nu mai doreşte atât rolul sexual al soţului, cât tandreţea şi afectivitatea acestuia. De aceea soţul trebuie să cunoască acest lucru şi să fie tandru cu soţia sa.”

Este esențial pentru o relație sănătoasă ca bărbatul să își trateze soția cu respect în toate împrejurările, evitând să o mustre în prezența altora. „Niciodată nu trebuie ca soţul să-i facă observaţie soţiei în prezenţa altora, pentru că de multe ori, din egoism, soţii îşi mustră soţiile mai ales în prezenţa propriilor rude.”

Comunicarea blândă și înțelegătoare în timpul convorbirilor telefonice este un detaliu simplu, dar important, în exprimarea respectului și iubirii față de soție. „Sau, dacă soţia dă telefon soţului la serviciu, acesta să nu-i răspundă răstit: ‘Lasă-mă, n-am timp acum!’, vorbindu-i cu asprime. Ci să-i spună: ‘Iubito, am treabă acum, însă te voi suna eu puţin mai târziu’. Când soţia va înţelege şi se va convinge că soţul o iubeşte, atunci devine de bunăvoie aşternut picioarelor lui, gata de orice jertfă.”

În final, secretul unei relații puternice și sincere constă în transparență și încredere, iar bărbatul trebuie să împărtășească toate gândurile și preocupările sale cu soția, evitând astfel neînțelegerile și conflictele. „Soţiei nu trebuie să-i ascundeţi nimic, pentru că va veni vremea când veţi fi descoperiţi. Să-i spuneţi totul şi să vă consultaţi cu ea în toate. Nu e bine ca soţia să afle cele ascunse ale voastre de la rude, de la colegi, ori de la prieteni. Dacă femeia nu simte tandreţea soţului, golul din inima ei nu va fi umplut nici de dragostea părinţilor, nici a propriilor copii. Atât de mare e taina căsătoriei, încât golul creat în inima femeii de lipsa afectivităţii soţului nu poate fi umplut nici măcar de dragostea propriilor copii! Așadar, cea mai mare responsabilitate pentru orice rău care intervine în căsătorie o au bărbaţii, deoarece nu îşi manifestă dragostea faţă de soţiile lor. Iubesc femeile, dar, din nefericire, nu pe ale lor. Aceasta este rădăcina răutăţii. Atunci apar gelozia şi bănuiala.”