Să ne doară pentru Biserică. Să o iubim mult. Să nu îngăduim a fi judecaţi reprezentanţii ei

Pentru a păstra unitatea dintre noi trebuie să facem ascultare de Biserică, de episcopii ei. Ascultând de Biserică, ascultăm de Hristos Însuşi. Hristos voieşte să fim o turmă, cu un păstor.

Să ne doară pentru Biserică. Să o iubim mult. Să nu îngăduim a fi judecaţi reprezentanţii ei. În Sfântul Munte, duhul pe care l-am învăţat a fost cel ortodox, adânc, sfânt, tăcut, fără dezbinări, fără certuri şi judecăţi. Să nu-i credem pe cei ce judecă cele sfinte. Şi chiar de am vedea cu ochii noştri vreun lucru rău săvârşit de un sfinţit slujitor, să nu o credem, să nu ne gândim la asta, nici să o transmitem mai departe. Acelaşi lucru este valabil şi pentru mădularele laice ale Bisericii, pentru fiecare om. Toţi suntem Biserica. Cei ce judecă Biserica pentru greşelile reprezentanţilor ei, chipurile pentru a ajuta la îndreptare, fac o mare greşeală. Aceştia nu iubesc Biserica. Şi, fireşte, nici pe Hristos. Iubim Biserica atunci când îmbrăţişăm fiecare mădular al ei şi facem tot ceea ce face Hristos. Ne jertfim, priveghem, facem totul ca şi Acela, Cel care ocărât fiind, nu răspundea cu ocară; suferind, nu ameninţa (I Petru 2, 23).

Extras din „Ne vorbeşte părintele Porfirie – Viaţa şi cuvintele”, trad. din limba greacă de Ierom. Evloghie Munteanu, Ed. Egumeniţa, 2003, pag. 157