Să nu descurajeze nimeni, fiecare are măsura sa, pe care trebuie să o ajungă

Îndărătnicii de noi, n-ar trebui să vorbim despre această poruncă a desăvârșirii și iubirii de vrăjmași, fiindcă nu facem altceva decât ne scuzăm mereu, că nu putem. Cu alte cuvinte repetăm același păcat, pe care l-a făcut Adam, dând vina pe Dumnezeu pentru căderea lui Adam. Înfruntăm pe Dumnezeu că ne-a poruncit un lucru imposibil.

Desăvârșirea și iubirea de vrăjmași nu sunt nici măcar sfaturi Evanghelice; sunt porunci. Prin urmare, cu împlinirea sau neîmplinirea lor, stăm sau cădem din creștinism.

Să nu descurajeze nimeni, fiecare are măsura sa, pe care trebuie să o ajungă. Pe ce cunoaștem aceasta? – Pe cele ce ni se întâmplă; pe cele ce ne vin fiecăruia să le trecem, ținând seama de aceste două porunci. Providența colaborează cu noi pentru desăvârșirea noastră: prin toate împrejurările grele, din care nu putem ieși teferi decât lepădându-ne de noi înșine, ducând o cruce în fiecare zi si îmbiați cu potrivnicii, plini de ură, capabili să ne și dezlege de viața aceasta.

Dacă nu înțelegem țeserea Providenței, care urmărește desăvârșirea noastră, prin tot felul de încercări inevitabile, atunci cădem în părerea că desăvârșirea noastră trebuie să ne-o facem noi, ceea ce e o trufie fără seamăn. Încremenim desăvârșirea într-o problemă.

Extras din Pr. Arsenie Boca – Se umplu masurile si se plinesc vremile