Vasile Bănescu, membru CNA, derapaj grav la Digi24: Atacă posturile publice de radio și televiziune într-un interviu la un post privat (VIDEO)
Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), numit politic, a generat controverse în urma unor declarații făcute în cadrul unui interviu acordat postului Digi24. El a criticat televiziunea și radioul public, acuzându-le de o abordare fragmentată și insuficientă a subiectelor legate de istoria totalitarismului. Aceste afirmații ridică semne de întrebare legate de poziția sa ca reprezentant al unei instituții menite să vegheze asupra echilibrului și imparțialității în spațiul audiovizual.
Declarații și acuzații
Potrivit adevarulbisericii.ro, Bănescu a subliniat că publicul român „nu a internalizat oroarea față de totalitarism” și a pus această situație, parțial, pe seama lipsei de materiale sistematice difuzate de posturile publice. El a declarat: „Nu a primit nici măcar din partea instituțiilor mediatice de stat – Televiziunea Română, radioul Radio România – decât punctual, decât fragmentar, materiale despre ororile totalitarismului.”
Aceste remarci au stârnit reacții din partea mai multor voci din spațiul public, care consideră că astfel de acuzații ar putea fi interpretate drept un atac la adresa instituțiilor pe care CNA-ul are obligația să le supravegheze cu imparțialitate.
Încălcarea echidistanței?
În calitate de membru al CNA, Bănescu are responsabilitatea de a menține o poziție neutră și de a contribui la reglementarea echilibrată a spațiului mediatic. Totuși, criticile sale formulate public, prin intermediul unui post privat, pot fi percepute ca o încălcare a acestui principiu. Această situație generează îngrijorări privind posibilitatea ca astfel de poziționări să afecteze credibilitatea instituției și să sugereze o perspectivă partizană.
Eforturile instituțiilor publice ignorate
De-a lungul timpului, Televiziunea Română și Radio România au produs și difuzat o gamă variată de emisiuni și documentare dedicate regimurilor totalitare, precum și efectelor acestora asupra societății românești. Materiale despre comunism, fascism sau Holocaust au fost prezentate în cadrul programelor acestor instituții, chiar dacă nu la nivelul dorit de critici. Ignorarea acestor eforturi de către Bănescu poate fi considerată o denaturare a activității lor și o subapreciere a contribuției aduse la educarea publicului.
Problema reală: educația sistemică
Analizând contextul mai amplu, problema insuficientei cunoașteri a totalitarismului în rândul populației românești nu poate fi atribuită exclusiv mass-mediei. Curriculumul școlar include deja teme legate de comunism și fascism, însă metodele de predare rămân adesea deficitare. În loc să își concentreze criticile asupra televiziunii și radioului public, Bănescu ar fi putut adresa aceste observații factorilor responsabili de reforma educațională.
Un contrast ironic
Criticile adresate instituțiilor publice capătă o dimensiune ironică atunci când sunt făcute prin intermediul unui post privat, care nu este cunoscut pentru promovarea activă a subiectelor istorice complexe. Televiziunea publică, deși perfectibilă, rămâne un actor esențial în prezentarea subiectelor de interes general și în diversificarea conținutului mediatic.
Citește și: Ce spune Biblia despre sectari: „Se vor ridica hristoși mincinoși…”
Concluzii și perspective
Poziția exprimată de Vasile Bănescu în acest context poate fi considerată o abatere de la rolul său instituțional, punând în pericol neutralitatea și credibilitatea CNA. În loc de critici generalizatoare, un dialog constructiv și propuneri concrete pentru îmbunătățirea educației publicului ar reprezenta o abordare mai potrivită. Declarațiile sale pun în lumină provocările legate de echilibrul în evaluarea activității mediilor publice și de contribuția acestora la conștientizarea istoriei naționale.
